Linkuri accesibilitate

Balcanii, „butoiul de pulbere” al Europei? (România liberă).

China și Rusia cooperează tot mai consistent în domeniul naval, iar prezența celor două flote devine nu doar extrem de vizibilă în partea Orientului Mijlociu și a Mediteranei, dar și răspunde intereselor economice ale celor două state, arată Alexandru Grumaz în analiza publicată pe blogurile Adevărul. Noutatea ar constitui-o noua agendă strategică a Chinei, care se dovedește foarte interesată să iasă din zona Asiatică. One Belt, One Road, conceptul lansat de administraţia de la Beijing în 2013 (Drumul Mătăsii pe apă şi pe uscat) se materializează pas cu pas, scrie analistul militar.

China este tot mai implicată în economia europeană pe măsură ce cancelariile europene au ce foloase pot trage de pe urma puterii financiare a Chinei. Există, pe de altă parte, un interes economic major din partea Rusiei față de această colaborare cu China. Recentele exerciții navale comune care au ajuns în Mediterana sunt mari oportunități de marketing pentru tehnica militară rusească. Concluzia analistului, care etalează în text numeroase exemple, este că „Rusia devine poarta de intrare pentru prezenţa navala chineză în spaţiul mediteraneean şi cel Pontic”. În consecință, arată el, este urgent ca flota militară a României să fie modernizată, ca procentul de 2% din produsul intern brut pe care guvernul s-a angajat să-l folosească pentru armată să devină realitate, arată Alexandru Grumaz în Adevărul.

În România liberă, Cristian Câmpeanu semnează o analiză în care deplânge neglijarea de către Uniunea Europeană a deteriorărilor severe din zona Balcanilor. În opinia sa, „butoiul de pulbere” al Europei stă să explodeze din nou, pentru că cel puțin trei țări au eșuat: Macedonia, Bosnia și Kosovo sunt astăzi „în pragul colapsului cu conse­cințe incalculabile pentru întreaga regiune”. De mai bine de zece ani, reformele au stagnat, au apărut din nou regimuri autoritare, au renăscut intoleranță etnică și, pe alocuri, radicalismul. „Totul susținut de o propagandă agresivă desfă­șurată de Rusia în spațiul slav și de grupările islamiste în cel musulman”. Numai în această iarnă, s-au refugiat din nou din Kosovo circa 90.000 de albanezi.

Recent, premierul României, Victor Ponta, a declarat că țara și-ar putea revizui poziția față de independența Kosovo. De 15 ani, doar România, Cipru, Grecia, Slovacia și Spania nu au recunoscut noul stat. Într-un interviu acordat la ziare.com, fostul consilier prezidențial pentru securitate națională Iulian Fota observă cu îngrijorare că președintele Klaus Iohannis nu l-a contrazis. „Nu știu ce argumente are premierul [...], dar [...] șeful politicii externe este președintele, nu premierul, deci contează doar până la un punct ce spune premierul. Daca nu este completat de președinte, poziţia premierului poate fi vulnerabilă”, spune Iulian Fota. Admite totuși că tema ar trebui dezbătută, numai că nu se poate lua nicio decizie fără negocieri prealabile cu cel puțin trei părți interesate: Occidentul, Albania și Serbia. Au avut deja loc? Cu ce rezultate pentru România? Dacă n-au avut loc, e vorba de un pur și periculos joc politicianist.

În sfârșit, Iulian Chifu comentează în Evenimentul zilei numirea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili drept guvernator al Odessei. Opțiunea președintelui ucrainean Petro Poroșenko e un gest absolut neconvențional, primit prost mai cu seamă în Georgia, fiindcă Saakasvili a trebuit să abandoneze cetățenia țării pe care a condus-o. Ar putea fi însă și avantaje, fiind vorba de un politician experimentat și de mână forte, rezultă din comentariul lui Iulian Chifu.

XS
SM
MD
LG