După Summitul Uniunii Europene cu ţările Parteneriatului Estic de la Riga, tot mai multe voci de expeţi occidentali şi din regiune au susţinut ca rezultatele acestuia au fost mai mult decât modeste, pentru că aşteptările celor mai avansate ţări din acest program - Moldova, Georgia şi Ucraina – nu au fost împlinite. Georgia şi Ucraina au sperat să obţină ridicarea vizelor. Moldova, pe de alta parte, prin vocea şefei diplomaţiei Natalia Gherman, se arată mulţumită de rezultatele Summitului pentru Chişinău. Săptămâna trecută, comisarul Uniunii pentru extindere şi politică vecinătăţii Johanes Hahn declara că Moldova nu ar trebui să se grăbească cu depunerea cererii de aderare acum, dar că acest lucru ar putea fi realist în câţiva ani. Despre viitorul Parteneriatului Estic după summitul de la Riga, a stat de vorba Diana Raileanu cu cercetătorul Balázs Jarábik, specializat pe regiunea Europei de Est şi Ucraina în cadrul Centrului Carnegie pentru Pace de la Washington:
Europa Liberă: Dle Jarábik, într-un recent articol pentru Centrul Carnegie de la Moscova, aţi calificat drept „ireale” aşteptările pe care le-a creat Uniunea Europeană în rândul ţărilor din Parteneriatul Estic, fapt care a dus la o divizare între Est şi Vest. De ce, în opinia dumneavoastră, promisiunile făcute de diplomaţii occidentali ar putea fi cu greu îndeplinite?
Balázs Jarábik: „Întâi de toate, permiteţi-mi să fac o mică precizare: nu doar Uniunii Europene ar trebui să i se reproşeze faptul că a creat aşteptări nerealiste. Sunt mai mulţi factori care au contribuit la această situaţie: mă refer, desigur, la elitele din ţările Parteneriatului Estic, care susţin că îşi doresc apropierea de Uniunea Europeană, însă această dorinţă este, în mare parte, doar la nivel de retorică. Pe de altă parte, sunt şi ţări-membre care nu îşi doresc neapărat ca statele Parteneriatului Estic să se integreze prea curând în Uniunea Europeană. În acelaşi timp, aş spune că la Bruxelles, în cadrul Comisiei Europene, nu vedem un apetit ridicat pentru extinderea Uniunii, deoarece se ştie că nu a rămas prea multă capacitate în acest sens. Un aspect care nu trebuie neglijat e că şi politicienii europeni balansează între Est şi Vest, prin urmare, discursurile unora sunt precaute, deoarece ştiu că votanţii lor nu mai sunt atât de predispuşi spre o nouă extindere. Cam acestea sunt motivele atunci când vorbim despre aşteptări ireale. Pe de altă parte, avem ţări din Parteneriatul Estic, cum e Republica Moldova, Ucraina, Georgia, care, la nivel de retorică, susţin că le-ar plăcea să fie în Uniunea Europeană, însă nu-şi doresc, în mare parte, să realizeze reforme importante şi dure, care le-ar schimba atât structura politică, cât şi cea economică din ţară. În consecinţă, asistăm la o situaţie în care Uniunea Europeană înţelege că nu îşi poate permite o nouă extindere, însă pretinde că uşa este deschisă pentru noi membri. Pe de altă parte, avem ţările Parteneriatului Estic care nu prea îşi doresc să realizeze reforme dure, pentru că acest lucru ar pune în situaţii dificile elitele din aceste ţări, dar se prefac că alta e situaţia. O astfel de relaţie este nesănătoasă, iar dacă mai adăugăm şi factorul „Rusia”, asistăm la multă geopolitică şi la mai puţine acţiuni”.
Europa Liberă: Şi cine pierde într-o asemenea situaţie?
Balázs Jarábik: „Ambele părţi, iar dacă mă întrebaţi cine câştigă, răspunsul e: Rusia. Însă situaţia nu este una de genul „cine pierde sau cine câştigă”. Atunci când a fost creat Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană şi-a propus să răspundă astfel la ambiţiile fireşti ale ţărilor dornice să devină membre ale Uniunii. Pentru asta au fost gândite acordurile de asociere, care, cu siguranţă, vor aduce ţările din Parteneriat mai aproape de UE. Ele reprezintă paşi importanţi pe calea integrării. Acest proces va fi unul de durată, iar statele implicate, sunt sigur, vor evolua. Trebuie să înţelegem însă că în politică, în special în politica democratică, totul este planificat pentru perioade mai scurte, politicienii gândind doar pentru câţiva ani înainte, şi asta deoarece la fiecare patru ani îi aşteaptă alegeri. Prin urmare, atât politicienii europeni, cât şi cei din ţările Parteneriatului Estic îşi doresc să vadă rezultate într-un timp cât mai scurt, în loc să adopte politica paşilor mici pentru a continua procesul. Cu toţii se axează pe retorică, iar acest lucru creează o relaţie nesănătoasă între părţi.”
Europa Liberă: Recent, miniştrii de Externe ai UE au discutat reformularea Politicii de Vecinătate. O propunere concretă ar trebui să fie găsită până la toamnă. Ce implică această „reformulare”, din punctul dumneavoastră de vedere? Credeţi vor fi eliminate că greşelile admise de-a lungul timpului?
Balázs Jarábik: „Dacă vă referiţi la dezbaterile din jurul aderării la Uniunea Europeană, situaţia este următoarea: Uniunea Europeană nu va putea convinge toate cele 29 de ţări-membre să ofere suport de aderare statelor din Parteneriatul Estic. Iarăşi, trebuie să ţinem cont de faptul că Parteneriatul Estic nu este un program de aderare, este unul de parteneriat, deci, asupra acestui lucru ar trebui să-şi concentreze atenţia Uniunea Europeană. Desigur, acest lucru este unul dificil din cauza mai multor factori. În primul rând, din cauza unei Federaţii Ruse agresive, dar şi pentru că statele-membre ale Parteneriatului înţeleg că, la această etapă, nu sunt gata să facă toate reformele pe care şi le-au asumat şi care le-ar dezvolta. Aceste reforme necesită timp, resurse şi foarte multă schimbare în mentalitatea şi comportamentul de zi cu zi al cetăţenilor moldoveni, ucraineni sau georgieni. Ţărilor central-europene acest proces le-a luat zeci de ani, însă în societatea lor oamenii au ajuns la concluzia că sunt gata să plătească preţul de aderare, care înseamnă nu doar să devii un membru al Uniunii Europene, dar şi să faci tot ce este necesar pentru a deveni membru. Am impresia că acest lucru nu este înţeles până la capăt în Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.”
Europa Liberă: Referindu-ne la situaţia din regiune, în special din Ucraina, unii experţi susţin că guvernele occidentale trimit semnale contradictorii Ucrainei, care are nevoie de ajutor. Se crede că Occidentul va sacrifica Ucraina pentru a avea relaţii bune cu Moscova. Împărtăşiţi această opinie?
Balázs Jarábik: „Nu cred că cineva chiar are în vedere acest lucru. O relaţie bună cu Moscova, în acest moment, reprezintă o posibilitate virtuală, şi nu doar din cauza Ucrainei, dar a comportamentului adoptat de Federaţia Rusă. Este tragic cumva că, deşi Parteneriatul Estic are la bază formula „întâi regiunea şi apoi Federaţia Rusă”, orice face Uniunea Europeană în regiune are legătură, cumva, cu Rusia. Nu, Uniunea Europeană nu va reveni la vechile relaţii, inclusiv cele economice, pe care le-a avut cu Federaţia Rusă. Pe de altă parte, Rusia nu poate fi izolată, oricât de mult şi-ar dori acest lucru unele state occidentale, chiar din raţionamente geografice, nu doar politice. Deci trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ şi să realizăm tot ce ne-am propus la capacitate maximă, în loc să ne axăm pe promisiuni retorice pe care nu le putem duce la un bun sfârşit. Ceea ce a confirmat Summitul de la Riga a fost că Parteneriatul Estic continuă aşa cum a fost gândit şi că toate părţile implicate urmează să fructifice la maxim această cooperare. Din punctul meu de vedere, aceasta este calea pe care ar trebui să continue Uniunea Europeană. E o ironie pe care statele din Parteneriatul Estic ar trebui s-o înţeleagă: cu cât mai mult împing Uniunea Europeană să lupte cu Federaţia Rusă pe subiecte geopolitice, cu atât mai puţin atractivă şi mai slăbită va fi Uniunea Europeană pentru aceste state. Desigur, conjunctura este similară şi pentru Moscova, care, cu siguranţă, nu poate ieşi învingătoare din această situaţie, din simplul motiv că Uniunea Europeană şi Vestul deţin avantaje imense când vine vorba despre chestiunile economice. În concluzie, susţin politica paşilor mici, care va reduce din tensiune şi va trezi interesul ţărilor din Parteneriatul Estic, în locul continuării luptei geopolitice”.