Linkuri accesibilitate

Mai multe asociații de jurnaliști denunță protecția excesivă a datelor cu caracter personal.

„Aceste limitari, se spune in declaratia semnata de șapte organizatii pentru apărarea libertatii de expresie si ziarul de investigatii independent „Ziarul de gardă” - vizeaza in mod special datele cu privire la afacerile, averile si interesele demnitarilor” şi aceasta limitare afecteaza dreptul mass mediei si publicului la o informare corecta şi libera.

Masurile au fost luate recent de Centrul Naţional pentru Protectia datelor cu Caracter Personal. Citam: „ Intr-un stat care deţine cote înalte ale corupţiei, cum este Republica Moldova, se mai spune in declaratie – accesul la detele cu privire la fondatorii şi acţionarii firmelor este esenţial”. Asociatiile de jurnalisti care au semnat aceasta declaratie cer guvernului sa anuleze deciziile CNPDCP si sa susţina transparenta si libertatea presei.

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a făcut recent un control la Camera Înregistrării de Stat, bănuind că operatorul de date ar dezvălui contra plată informaţii cu caracter personal oricăror solicitanţi.

A urmat o decizie prin care Camerei Înregistrării de stat i s-a interzis să mai dezvăluie informaţii ce vizează fondatorii unor companii sau societăţi comerciale, nu însă şi jurnaliştilor, dă asigurări, Vitalie Paniş, directorul centrului.

Din moment ce informaţiile solicitate vizează judecători, miniştri, deputaţi şi alte persoane cu demnitate publică, interesul cetăţenilor prevalează asupra vieţii private, mai spune Vitalie Paniş:

„Centrul n-o să vă pună impedimente atunci când vreţi să aflaţi dacă cutare demnitar de stat este fondator sau nu este fondator la o anumită firmă şi Camera înregistrării de stat ar trebui să vă informeze fiindcă interesul public prevalează la viaţă privată. Noi nicidecum nu vrem să punem impedimente la mass-media, ca ei să aibă acces la un anumit volum de date cu caracter personal. Noi negociem cu jurnaliştii de investigaţie, cu un şir de mass-media, ei se consultă cu noi, ne interpelează şi noi le furnizăm informaţia cum ar putea ei să procedeze într-un caz sau altul.”

Iurie Sănduţă, directorul Rise Moldova, instituţie media ce reuneşte mai mulţi jurnalişti de investigaţie, spune că anunţul l-a făcut să scoată luni dimineaţă date despre o serie de companii, temându-se că la un moment dat nu va mai fi posibil. Tot azi, spune el, a primit asigurări că jurnaliştii vor avea acces şi în continuare la datele despre fondatorii unor întreprinderi:

„Mai este articolul 10 care spune că jurnaliştii sunt o excepţie de la aceste prevederi, adică noi oricând putem să solicităm astfel de informaţii. Eu, de exemplu, astăzi, chiar dacă se zice că ar fi regulamentul acesta, am intrat online şi am scos date despre companii, nu am avut o problemă. În cazul în care se blochează accesul online eu i-am întrebat dacă legea ne permite în baza unui contract să avem acces ca jurnalişti, şi ei au zis da.”

Pentru a proba implicarea unor demnitari în diferite afaceri, deţinerea de cote părţi sau acţiuni, Rise Moldova a publicat mai multe extrase de la Camera Înregistrării de Stat. Pentru a obţine mai rapid aceste documente, jurnaliştii apelează la metoda contra plată, care în opinia lor nu este tocmai corectă.

Despre nevoia accesului gratuit la aceste date, care să arate inclusiv numele fondatorilor tuturor întreprinderilor din Republica Moldova a vorbit şi premierul Gaburici, acum trei luni, cerând să fie excluse plăţile şi fiecare jurnalist să poată accesa aceste informaţii.

Mai multe organizaţii media care au criticat luni decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal notează că deşi în baza legii informaţia cu privire la fondatorii firmelor este publică, pentru a obţine date din registrul firmelor uneori se cer plăţi excesive şi neargumentate. Semnatarii declaraţiei susţin că transparentizarea fondatorilor firmelor ţine de dreptul de acces la informaţie, şi respectiv dreptul publicului de a fi informat despre implicarea oricăror entităţi economice în finanţarea domeniului politic, în spălări de bani şi fraude.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG