Linkuri accesibilitate

O discuție cu ministrul adjunct al sănătății despre legislația împotriva fumatului în locuri publice.

Pachetul de legi anti-tutun, care interzice în totalitate fumatul în baruri, cafenele şi restaurante, dar şi în parcuri, dacă sunt destinate copiilor, a fost aprobat vineri în lectură finală. Ce a surprins în această decizie a Parlamentului prin care Republica Moldova se alătură majorităţii statelor europene cu legislaţii extrem de dure anti-fumat? De ce a durat atât de mult din momentul elaborării şi până la adoptarea legii, dar mai ales când şi cum se vor aplica restricţiile revoluţionare?

Vice-ministrul sănătăţii, Svetlana Cotelea a acceptat să ne împărtăşească toate detaliile.

Europa Liberă: Republica Moldova va avea foarte curând restricţii foarte dure anti-fumat. Vinerea trecută, în ajunul zilei mondiale fără tutun, Parlamentul de la Chişinău a votat pachetul de legi care le conţine. Câte persoane fumează acum în Republica Moldova şi cum vrea statul prin această lege să înceapă lupta pentru sănătatea lor, sau mai bine zis pentru sănătatea celor care nu fumează?

Svetlana Cotelea: „Conform ultimelor date statistice, astăzi în Republica Moldova 48% din bărbaţi fumează, adică practic fiecare al doilea bărbat matur este fumător. Şi opt la sută dintre femei sunt din categoria celor fumătoare. Ceea ce este foarte alarmant, mai ales că procentul femeilor fumătoare este în creştere.

De asemenea, avem un număr considerabil de fumători la vârsta de adolescenţă, când de fapt comercializarea produselor către minori este interzisă. Ceea ce ne-am propus prin acest proiect de lege - Dvs. l-aţi calificat ca foarte dur, eu l-aş califica ca fiind cel mai eficient -, este că vrem să asigurăm protecţia persoanelor nefumătoare de expunere la fumul de tutun.

Fumatul pasiv este tot atât de dăunător şi vicios ca şi fumatul activ. Aşa cum suntem în ziua de 1 iunie, când este marcată Ziua Copiilor, vă aduc date la fel de alarmante dintr-un studiu realizat în 2013: astăzi în Republica Moldova fiecare al patrulea copil este expus fumului de ţigară în anturajul familiei. Şi mai mulţi – patru din zece copii - sunt expuşi la fumul de ţigară în anumite spaţii în afara familiei. Asta ne convinge că avem nevoie de anumite restricţii şi de instrumente legale cu care să intervenim şi să asigurăm protecţia copiilor, dar şi a maturilor de acţiunea acestui fum foarte nociv.”

Europa Liberă: Cât de greu a fost în Republica Moldova să promovaţi această legislaţie, având în vedere că, aşa cum s-a văzut, industria tutunului are suficienţi prieteni printre reprezentanţii clasei politice, că există încă mentalităţi de felul: vreau fumez, nu vreau nu fumez, ce treabă aveţi?

Svetlana Cotelea: „R. Moldova nu este diferită de alte ţări care au reuşit anterior, de ceva timp, să aprobe şi să implementeze prevederi similare. Ca şi în alte ţări, în Republica Moldova am simţit o presiune din partea industriei tutunului, care a încercat prin diverse căi să opună influenţă asupra acestui proiect care a fost în promovare. Procesul a fost unul de durată, dar şi din considerentul că legea este destul de comprehensivă şi include mai multe intervenţii. Anume măsurile aplicate în complex duc la efectul cel mai mare, efectul scontat. Vin cu un mesaj de recunoştinţă pentru toate persoanele, fie din structurile statului, fie din ONG-uri, care s-au implicat foarte activ şi au militat pe tot parcursul elaborării şi promovării proiectului care a fost votat în final.”

Europa Liberă: Foarte multă lume a fost mirată cu câta uşurinţă s-a votat legea, după ce timp de doi ani a existat atâta rezistenţă. Nimeni nu şi-a imaginat că va fi atât de uşor pe final...

Svetlana Cotelea: „Este doar din considerentul că s-a lucrat foarte mult şi foarte intens anterior. Acea activitate dusă în comisiile parlamentare, în special în cea a sănătăţii, protecţiei sociale şi familiei a dus la acest rezultat. Au fost foarte eficient duse activităţile de pregătire, astfel că atunci când s-a ajuns la vot nu au mai existat întrebări adiţionale.”

Europa Liberă: Vreo 20 de minute a durat toată discuţia din Parlament. Sunteţi sigură că nu s-au adus modificări legii în măsura în care să-i altereze conţinutul? Probabil vom şti foarte exact acest lucru abia atunci când va fi publicată în varianta în care a fost adoptată. Sau nu e aşa?

Svetlana Cotelea: „Ministerul Sănătăţii, în calitate de autor al prezentului proiect, a participat practic la toate discuţiile care au avut loc şi la nivel de Parlament. Am avut posibilitatea să venim cu argumentele de care dispunem şi care am insistat să fie luate în consideraţie.

Vreau să afirm că legea în varianta în care a fost votată corespunde în totalmente prevederilor care se regăsesc în Convenţia cadru privind controlul tutunului a OMS. Sunt acele intervenţii de bune practici care s-au dovedit a fi eficiente. Anumite aspecte cu adevărat au fost ajustate. Majoritatea ajustărilor s-au produs în conformitate cu directiva europeană care a fost votată după ce am elaborat şi chiar aprobat în Republica Moldova la nivel de guvern această lege. Am intervenit pe mai multe aspecte de ajustare cu directiva.”

Europa Liberă: Care sunt totuşi instrumentele prin care vreţi să interveniţi? Dacă facem o proiecţie în timp: ce şi unde se va putea vinde? unde nu se va fuma şi unde se va putea fuma? ce fel de publicitate este permisă? ce fel de publicitatea este interzisă?

Svetlana Cotelea: „În primul rând, este interdicţia pentru fumat în toate spaţiile închise şi semiînchise, inclusiv în localuri de alimentaţie publică, inclusiv parcuri de agrement şi terenuri de joacă pentru copii, inclusiv stadioane, inclusiv spaţii deschise care aparţin sau sunt în administrarea instituţiilor de educaţie şi instituţiilor medicale, inclusiv în spaţii de transport public. Sunt mai multe locaţii, mai multe spaţii, locuri publice, unde există riscul ca cel fumător să deranjeze sau să influenţeze asupra persoanelor nefumătoare. E vorba şi de scara blocului, probleme care persistă şi asupra căreia suntem sesizaţi practic în permanenţă de către cetăţenii Republicii Moldova. Toată aceste spaţii devin libere de fum de tutun începând cu 31 mai 2016.”

Europa Liberă: De ce din 2016, nu e prea târziu?

Svetlana Cotelea: „Ne-am condus aici de anumite recomandări ale ţărilor care deja au implementat asemenea prevederi. Recomandarea este ca aceste interdicţii să intre în vigoare începând cu sezonul estival, atunci când se oferă posibilitatea inclusiv agenţilor economici, care şi astăzi păstrează spaţii pentru fumători, să amenajeze asemenea spaţii în afara, în aer liber.”

Europa Liberă: Deci, s-a dat un răgaz celor care vor trebui să-şi ajusteze nişte spaţii?

Svetlana Cotelea: „Iniţial ne-am propus ca aceste prevederi să intre în vigoare într-un interval de 3- 6 luni după votarea legii. Ne dăm seama însă că perioada respectivă coincide cu perioada rece a anului, când va fi mult mai dificil să asigurăm punerea în aplicare. În urma mai multor discuţii am ajuns la acest termen, perioada caldă a anului viitor. Va coincide cu Ziua mondială fără tutun din 2016, zi în care în Moldova spaţiile publice vor deveni libere de tutun.”

Europa Liberă: Şi despre publicitate ce ne puteţi spune?

Svetlana Cotelea: „Am introdus interdicţii totale pentru orice gen de publicitate, directă şi indirectă. Un aspect important. Inclusiv în punctele de comercializare unde astăzi industria tutunului foarte agresiv îşi promovează produsele. Prevederile respective intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.”

Europa Liberă: Deci, nu vom avea buticuri cu ţigări la vedere?

Svetlana Cotelea: „E altceva. Nu este gen de publicitate. La publicitate mă refer atunci când agenţii economici încearcă să promoveze produse prin diverse genuri de mesaje, cum ar fi ţigări cu mai puţin fum sau cu fum colorat, deci ceea ce puteţi vedea astăzi pe chioşcuri cu luminiţe foarte atractive şi aprinse.”

Europa Liberă: Buticurile care sunt la tot pasul în Chişinău vor rămâne?

Svetlana Cotelea: „La nivel de buticuri nu s-a intervenit decât pentru a reglementa amplasarea acestora în raport cu instituţii de învăţământ şi cele medicale. Distanţa a fost stabilită iniţial de 50 de metri, ne-am condus după prevederi similare care există pentru comercializarea produselor alcoolice. În acest caz s-a impus o distanţă de 200 de metri. Distanţa minimă de amplasare a unui chioşc în care se vând articole din tutun, produsele din tutun trebuie să fie cel puţin 200 de metri de la instituţiile respective.”

Europa Liberă: Asta a fost un compromis sau nu credeţi că ar trebui să fie mai restricţionat lucrul acesta?

Svetlana Cotelea: „Nu, pentru că de fapt s-a majorat distanţa. Iniţial ziceam că distanţa minimă trebuie să fie 50 de metri. În proiectul final distanţa s-a majorat de la 50 la 200 de metri.”

XS
SM
MD
LG