Linkuri accesibilitate

Puncte de vedere în dialog: Gheorghe Cojocaru-Vasile Botnaru la aniversarea de 150 de ani a nașterii publicstului și omului politic moldovean.

Se implinesc 150 de ani de la naşterea scriitorului Constantin Stere, nascut in regiunea Sorocăi, in perioada in care Basarabia era parte a Imperiului tarist. Intr-un dialog cu Vasile Botnaru, istoricul Gheorghe Cojocaru aminteste rolul omului politic si scriitorului.

Gheorghe Cojocaru: „La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Stere, o personalitate de talie europeană a vieții publice și culturale românești din prima jumătate a secolului trecut, cu origini basarabene, comunitatea academică de la Chișinău desfășoară o serie de activități culturale și științifice, aducând astfel un omagiu celui care a lăsat urme adânci în cultura, literatura și istoria românească. Omul politic și publicistul Constantin Stere a fost o figură emblematică a luptei pentru unitatea națională, a sprijinit deșteptarea unei mișcări naționale între Prut și Nistru sub dominația țaristă și și-a văzut visul împlinit cu ochii, punând umărul la unirea Basarabiei cu statul român la 27 martie 1918.”

Europa Liberă: S-a întâmplat frecvent în istorie ca marile realizări și performanțe să fie date la o parte și contestatarii să caute nod în papură, cum se mai spune. I s-a întâmplat și lui Constantin Stere, cel care a fost contestat și chiar stigmatizat drept „trădător”. Ce „a trădat” Stere?

Gheorghe Cojocaru: „Nu a trădat pe nimeni, nu și-a trădat nici propriile convingeri politice, atunci când a rămas în Bucureștiul căzut sub ocupația trupelor germane, unde a editat și a publicat editoriale mai zi de zi în ziarul „Lumina”. În anii Marelui Război European, Stere s-a opus unei alianțe a României cu Imperiul țarilor și Antanta, pentru că aceasta ar fi însemnat abandonarea Basarabiei, preferând o raliere la Germania și Puterile Centrale, tocmai pentru a aduce teritoriul dintre Prut și Nistru în unitatea națională românească. Rămânând în teritoriul ocupat, nu a fost un colaboraționist, ulterior negăsindu-se vreo probă pentru a fi acuzat de trădare. Acuzația injustă de „trădare” are ca sursă adversarii lui politici, cu scopul de a-l scoate pe necarosabilul vieții politice, ceea ce s-a întâmplat doar atunci când Stere însuși a dat prioritate literaturii, în defavoarea activității sale parlamentare.”

Europa Liberă: Ce moștenire a lăsat în viața politică parlamentarul Constantin Stere?

Gheorghe Cojocaru: „Toată viața lui conștientă, Stere a fost un militant pentru reforme democratice, în speță, pentru reforma electorală și agrară, a fost un mare spirit democratic european, a promovat diverse inițiative de modernizare a țării.

Profesor de drept administrativ și constituțional, a elaborat un anteproiect de Constituție, precum și proiectul unei noi legi administrative. Este întemeietorul curentului poporanist din România de până la Primul Război Mondial.

Se numără printre artizanii țărănismului românesc, contribuind la unificarea Partidului Țărănesc și a Partidului Național Român, din care a rezultat marele Partid Național Țărănesc, din perioada interbelică.”

Europa Liberă: Oricum pentru tinerii de astăzi mai cutând contează testamentul literar al lui Constantin Stere. Pe cât de cunoscută este opera sa?

Gheorghe Cojocaru: „Opera sa literară este cunoscută. Romanul său fluviu, În preajma revoluției, este editat și reeditat, inclusiv, la Chișinău. Actualmente la Universitatea din Iași este în curs de realizare proiectul privind editarea integrală a operei publicistice a lui Constantin Stere, sunt și alte inițiative. Astfel că opera lui Constantin Stere este cunoscută, mai rămâne ca ea să fie și înțeleasă.”

XS
SM
MD
LG