Linkuri accesibilitate

Comuniștii se opun, socialiștii oscilează, iar amendarea necesară a Constituției se dovedește puțin probabilă.

Unul dintre cele mai importante documente ale acestei sesiuni parlamentare, proiectul Legii cu privire la Procuratură, a fost astăzi dezbătut în primă lectură în Parlament, dar fără a se ajunge şi la procedura de vot. Aceasta ar urma să se desfăşoare mâine, dar şansele ca reforma să fie respinsă sunt foarte mari, în condiţiile în care comuniştii, care au sprijinit până acum cele mai multe legi elaborate de coaliţia minoritară PD-PLDM, au sugerat că nu vor vota proiectul.

Faptul că cel mai important punct al reformei – schimbarea procedurii de numire a Procurorului General – nu va putea fi pus în practică fără amendarea Constituţiei este principalul argument pe care l-au invocat comuniştii în criticile sonorizate astăzi referitor la proiectul de lege. Constituţia prevede numirea acestuia de către Parlament, la propunerea speakerului, iar legea nouă – de către preşedintele statului, la propunerea unui consiliu de procurori.

Anatolie Zagorodni

Anatolie Zagorodni

Anatolie Zagorodnâi, deputat comunist: „O reformă care contravine din start Constituţiei e un pas greşit. Şi apoi de ce credeţi ca numirea de către preşedinte ar fi o formulă mai nepolitizată? De ce să nu mergem pe altă formulă, cum ar fi alegerea de către Parlament, dar cu două-treimi din voturi - să ridicăm astfel nivelul garanţiilor pentru independenţa procurorului.”

Liberal-democraţii, care pot fi consideraţi principalii autori, cred însă că, criticând propunerea de reformă, comuniştii se dedau de fapt unui gest de răzbunare. S-ar fi supărat că liberal-democraţii nu le-au sprijinit intenţia de a întări, prin lege organică, neutralitatea din constituţie.

Coaliţia minoritară şi-a dovedit din nou ineficienţă, a reacţionat pe de altă parte opoziţia. Totuşi, mai e o şansă ca legea să fie votată mâine. Dar foarte mică.

De ce însă liberalii au arătat clar că nu vor sprijini propunerea de reformă, în condiţiile în care nevoia ei este indubitabilă pentru o luptă eficientă cu corupţia, măcar de acum încolo dacă nu s-a reuşit până acum?

Valeriu Munteanu

Valeriu Munteanu

Deputatul liberal Valeriu Munteanu a avut mai multe explicaţii, dar cea mai importantă e că, la părerea colegilor săi, coaliţia nu ar vrea decât să voteze într-o lectură proiectul, profitând politic de el înainte de alegeri, iar după scrutin – să-l arunce la gunoi. Liberalii nu vor să le ofere celor două partide cu care nu au reuşit să se coalizeze acest privilegiu. Şi cred că partidele puterii, dar mai ales PD-ul ce deţine controlul asupra instituţiei, vor ca lucrurile să rămână acolo de unde au plecat. Valeriu Munteanu afirmă:

„Subit, în plină campanie electorală, decidenţii şi-au amintit de această lege. Foarte la ţanc acest proiect pentru guvernanţi, având în vedere că nu se mai bucură de susţinerea alegătorilor. Dar până la adoptarea în lectură finală este drum lung. Iar elanul guvernanţilor se va potoli subit odată cu rezultatele alegerilor locale. Ulciorul nu merge de mai multe ori la apă. Nimeni nu vă mai crede.”

La fel, şi socialiştii au arătat clar că nu vor vota, mai întâi pentru că nu sunt de acord nici cu reducerea competenţelor Procuraturii doar la justiţia penală, aşa cum propune proiectul – o lipsire în opinia lor a cetăţeanului de un instrument important cu care să-şi apere drepturile – dar şi pentru că, se declară convins deputatul socialist Vasile Bolea, procuratura nu va putea ancheta cum se cuvine în aceste noi condiţii furtul bancar: „Dacă Procuratura nu va mai avea dreptul să iniţieze procese civile, cum va putea ea să…”

De faptul că, fără modificarea Constituţiei, reforma va conţine o normă moartă în cel mai important moment al său – cea a scoaterii procurorului de sub influenţă politică - sunt, se pare, conştienţi până şi unii dintre deputaţii liberal-democraţii. Iată cum a polemizat cu ministrul liberal democrat al justiţiei un deputat al aceluia grup politic, Chiril Lucinschi:

„Logica proiectului ne indica clar că mai întâi trebuie să modificăm Constituţia. Dacă n-o facem, procurorul poate fi ales ca înainte şi de două, şi de trei ori, nu-i aşa? Păi, noi nimerim într-o capcană.”

Vladimir Grosu

Vladimir Grosu

Ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a făcut încercări disperate să determine deputaţii să sprijine reforma. Le-a amintit, de exemplu, că au votat cu toţii concepţia de reformă a justiţiei care includea şi acest angajament. Şi faptul că de douăzeci de ani republica Moldova are această restanţă în angajamentele faţă de CE. Dar iată cum a explicat ministrul faptul că a adus în parlament un proiect ce conţine un blocaj în cel mai important moment al lui:

„Sa fie votata legea cu noul mecanism, pentru ca deputaţii să nu uite că au de modificat Constituţia. Şi în ceea ce priveşte alegerea Procurorului, dar şi a şefului statului.”

Autorii văd în această schimbare o condiţie principală, chiar dacă nu unică, pentru scoaterea Procuraturii de sub control politic. Un proiect cu trei amendamente la constituţie, inclusiv acesta, a şi fost elaborat de un grup de parlamentari pentru a fi trimis spre expertizare Curţii Constituţionale, în ideea că după expunerea acesteia, proiectul ar mai trebui să se odihnească şase luni în Parlament.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG