Linkuri accesibilitate

„Slăbiciunea pentru aviaţie a rudelor demnitarilor din R. Moldova” (Ziarul de Gardă).

Despre mărturisirile fostului ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, scrie Ion Mischevca în „Adevărul”. El găseşte regretabil că acesta a început să vorbească despre furtul din sistemul bancar abia după ce justiţia noastră imperfectă „l-ar fi pus la zid”. Întrebarea pe care i-o adresează este de ce nu a spus înainte de alegerile parlamentare că „oamenii de atunci nu mai sunt aceiaşi, în special Filat” şi că „parcă toţi împreună [Procuratura, SIS-ul, Preşedinţia, Guvernul – n.a.] au avut o înţelegere de a nu interveni” în cazul Băncii de Economii? Aşa cum crede autorul, declaraţiile de acum ale fostului ministru - că „arhitectul schemei nu este Shor”, că „totul a fost pregătit”, că „Leancă a considerat necesar să asculte sfaturile lui Filat” şi că preşedintele Timofti „este un fel de ostatic” – demonstrează doar că din păcate, pe lângă „un simplu prim-ministru”, am avut şi un simplu ministru de finanţe. Exemplul lui Negruţă ar mai demonstra că orice demnitar trebuie să poarte răspundere în faţa legii, nu în faţa „Şăfului”, iar atitudinea sa privind furtul miliardului s-ar putea compara cu „o manichiură la unghiile murdare”.

Furtul nu a fost efectuat nici în luna noiembrie 2014, nici mai devreme în perioada anilor 2013-2014, nici din 2009 sau din 2007 încoace, ci de fapt delapidarea mijloacelor băncilor a început după noiembrie 2014, arată portalul „Agora” într-o versiune proprie privind devalizarea băncilor moldoveneşti înserată într-un editorial al redacţiei. Sursa banilor e miliardele oferite din haznaua statului sub formă de credite pentru salvarea celor trei bănci, se declară convinsă publicaţia, la fel cum a spus că crede Veaceslav Negruţă, ex-ministrul finanţelor, săptămâna trecută. Miliardul nu putea fi scos din cele trei bănci înainte de noiembrie 2014, pentru că efectiv băncile nu aveau acest miliard, mai notează publicaţia reluând o declaraţie a guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu. Instituţiile naţionale, dar şi cele străine nu au stopat transferul enormelor sume de bani, din motivul că în realitate aceste transferuri nu s-au produs, mai menţionează portalul.

Fostul ministru democrat al economiei, actualul şef al Camerei de Industrie şi Comerţ ,Valeriu Lazăr, a vorbit într-un interviu publicat de „Newsmaker” după luni de tăcere, despre problema concesionării Aeroportului internaţional Chişinău. Sunt voci care spun că tocmai fostul ministru Lazăr ar fi inspirat personal doi ani în urmă această facere. „Din punctul de vedere al concesionării, guvernul are 101 variante să rezilieze contractul, dacă cel care a concesionat nu respectă condiţiile concesionării, nu asigură funcţionalitatea aeroportului, nu majorează anual fluxul de pasageri, nu realizează programul de investiţii, se justifică fostul şef de la economie. Dar singurul lucru care poate trezi suspiciuni acum este schimbarea proprietarului investitor…”, menţionează Lazăr în interviul de pe „Newsmaker” . Recent, premierul Gaburici a cerut investigaţii şi a proiectat suspiciuni pe modul în care aeroportul a ajuns în concesiune.

Dmitri Ciubaşenco pretinde în „Panorama” că „misiunea FMI refuză să vină la Chişinău”. FMI, - susţine autorul - a pus autorităţilor Moldovei o condiţie dură: „închideţi Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, pedepsiţi vinovaţii şi experţii noştri vor veni pentru a discuta un nou program al Fondului cu Moldova”. Potrivit lui Ciubaşenco, „fiecare al şaselea leu în partea de cheltuieli al bugetului trebuie să vină de peste hotare. Fără program cu FMI aceşti bani nu vor veni. Programele nu vor exista fără misiune, iar misiunea refuză să vină până când autorităţile se vor descurca cu ce au săvârşit în sistemul bancar. Cercul s-a închis.

Ziarul de Gardă” scrie că „membrii unor partide, miniştri, şefi de la ministere şi şefi ai mai multor structuri de forţă […] au rude care activează în aviaţie, domeniu cu cele mai mari salarii pe economie. Aceştia nu sunt angajaţi la privat, ci la întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de siguranţa traficului aerian, de la mişcarea aeronavei la sol, aterizare, sau tranzitarea spaţiului aerian al R. Moldova. Aici, sora unui viceministru ridică un salariu de cel puţin 50 de mii de lei, iar fiul unei foste ministre – de cel puţin 30 de mii de lei”, se arată în articolul intitulat „Slăbiciunea pentru aviaţie a rudelor demnitarilor din R. Moldova”.

Portalul „MoldStreet” polemizează cu Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, care a susţinut în cadrul audierilor parlamentare din 7 mai 2015, ca urmare a publicării raportului Kroll, că „încă din anul 2007, Banca de Economii a Moldovei nu raporta profituri, ba din contra – avea pierderi de sute de milioane de lei!". Guvernatorul s-ar putea să mintă, sugerează publicaţia, pentru că informaţiile sale privind profitul BEM nu sunt confirmate şi de rapoartele financiare anuale ale Băncii de Economii din perioada 2004-2014, auditate de companii internaţionale (Ernst & Young, Grant Thornton) şi care nu au fost contestate nici de acţionarii instituţiei, inclusiv Guvernul Republicii Moldova”. „Până în 2012 BEM a raportat profit”, se subliniază în articol.

Probleme producătorilor de mazăre verde conservată apar consemnate în „Moldavskie Vedomosti” într-un articol intitulat sarcastic „Lui Gaburici i s-a propus să zboare la Moscova ca să vândă mazăre verde”. În articol se arată că la fabricile de conserve s-au acumulat stocuri de un sfert de miliard de lei. Producţia este destinată special consumatorilor din Rusia, Belarus şi Kazahstan, dar vânzarea către aceste ţări nu este posibilă, iar termenul de garanţie al conservelor expiră”. „Producătorii i-au propus premierului Chiril Gaburici să plece urgent la Moscova şi să soluţioneze problema vânzării producţiei depozitate din 2013 şi 2014, în condiţiile în care termenul de valabilitatea al conservelor este de trei ani”, se mai arată în articol.

XS
SM
MD
LG