Linkuri accesibilitate

Rada supremă de la Kiev a interzis tranzitarea militarilor ruşi prin teritoriul Ucrainei spre regiunea transnistreană. Reacţii de la Moscova, Tiraspol şi Chişinău.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Rada supremă de la Kiev a interzis tranzitarea militarilor ruşi prin teritoriul Ucrainei spre regiunea transnistreană. Reacţii de la Moscova, Tiraspol şi Chişinău. Declaraţia finală a summitului Parteneriatului Estic de la Riga – între aşteptări şi decepţii. Şi… ambasadorul american la Chişinău într-un interviu în exclusivitate la Europa Liberă.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare în Dumă, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei. Rada de la Kiev a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea Rusiei să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii. Decizia Radei urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko.

Pacificator rus la punctul de control de la Vadul lui Vodă

Pacificator rus la punctul de control de la Vadul lui Vodă

De la Chișinău s-a relatat că încă un cetăţean rus a fost întors din drum la Aeroportul Chișinău, pentru că ar fi venit în misiune militară nedeclarată. Site-urile de știri de la Chișinău spun că cetăţeanul rus de 30 de ani, reținut vineri, ar fi ofițer în armata rusă și avea de gând să meargă în Transnistria. Un incident similar în care fuseseră implicați doi presupuși militari ruși a avut loc la aeroportul capitalei moldovene pe 14 mai.

Agenţia IPN relatează că KGB-ul transnistrean i-a interzis unui preot din Corjova să se întoarcă acasă. Preotul Oleg Cernat a declarat că problemele cu KGB-ul din stânga Nistrului au început încă în anul 2007, când a început construcţia unei biserici în sat. Oleg Cernat speră că Biroul pentru Reintegrare va reuşi să-i rezolve problema. Familia sa, soţia şi cei patru copii s-au putut întoarce acasă, mai informează IPN.

Aproximativ 200 de copii din satul Caragaş, din stânga Nistrului, beneficiază de condiții mai bune de educaţie, iar 60 de copii au obţinut acces la educaţia preşcolară odată cu reconstrucţia unui bloc şi reabilitarea sistemului de încălzire ale grădiniţei din localitate. Pe 21 mai, blocul, reconstruit cu sprijinul financiar al Programului UE - PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, a fost deschis oficial, anunţă un comunicat de presă al reprezentanţei Naţiunilor Unite. Singura grădiniţă din satul Caragaş risca să fie închisă toamna trecută din cauza sistemului de încălzire defectuos. Prezent la eveniment, şeful Delegaţiei permanene a Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că în ultimii doi ani, prin programul de promovare a încrederii au fost finanţate 41 de proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii sociale pe ambele maluri ale Nistrului.

Şefa diplomaţiei moldovene Natalia Gherman a declarat Europei Libere că declarația finală a summit-ului Parteneriatului Estic, încheiat vineri la Riga, este un rezultat pozitiv pentru Republica Moldova, deoarece face referință la „aspirațiile europene” ale ţărilor din Parteneriatul Estic, care au încheiate Acordurile de Asociere”. Moldova, Ucraina și Georgia au semnat asemenea acorduri. Kievul și Tbilisi nu au obținut însă, cum ar fi dorit, promisiunea că vor primi anul viitor regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, care în cazul Moldovei funcționează de peste un an. Moscova a criticat declaraţia de la Riga, arătându-se deranjată, între altele, de faptul că Uniunea Europeană și-a reafirmat poziția „împotriva anexării ilegale” a Crimeii de către Rusia, în martie 2014. La Washington, Departamentul de Stat şi-a exprimat „sprijinul puternic” pentru eforturile Uniuni Europene de a strânge legăturile cu ţările membre ale Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

La Chişinău, premierul Chiril Gaburici şi omologul său român Victor Ponta au semnat joi Memorandumul privind „securitatea energetică a Republicii Moldova„ - un program ambiţios de extindere a reţelelor de gaze şi electricitate din România spre Republica Moldova până în 2018. După semnarea documentului, premierul Gaburici a afirmat: „Odată cu semnarea Memorandumului se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uniunii Europene. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale şi energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova”.

***

Rada Supremă de la Kiev

Rada Supremă de la Kiev

Europa Liberă: Aşadar, Parlamentul de la Kiev a denunţat, joi, 21 mai, acordurile interguvernamentale de colaborare militară cu Rusia. E vorba de Acordul de cooperare în domeniul apărării semnat în 1995 și de mai multe înțelegeri privind cooperarea în domeniul informațiilor militare și protejarea informațiilor secrete, precum şi de acordul care permitea tranzitarea Ucrainei de către trupele rusești staționate în Moldova. Măsura Radei de la Kiev vine în contextul luptelor sporadice care au loc în estul Ucrainei între trupele guvernamentale și rebelii pro-ruși, în ciuda armistițiului convenit la Minsk în luna februarie.

Decizia Radei a fost criticată aspru la Tiraspol, unde responsabila de relaţii externe a nerecunoscutei republici Nina Ştanski a spus că interdicţia ar pune la îndoială rolul de mediator al Ucrainei în soluţionarea conflictului transnistrean. Şeful administraţiei din Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a numit decizia Kievului ca fiind „îndreptată spre distrugerea bazelor de funcţionare a actualei operaţiuni de menţinere a păcii” de la Nistru.

La Moscova, un general rus a declarat însă că „asigurarea contingentului rus de pacificare în Transnistria se va face în orice condiţii” şi că Rusia nu-şi va lăsa militarii „să îndure foame”. Declaraţia aparţine lui Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării. El a spus pentru Interfax că „ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze contingentele cu toate cele necesare apelând la aviaţia militară de transport”.

Amintim că Grupului Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană şi contingentul militar rus de menținere a păcii numără, împreună, cca 1500 de militari. Potrivit părţii ucrainene, numărul militarilor ruşi în Transnistria ar fi de 2-3 ori mai mare decât cel oficial, cei mai mult dintre militari fiind locuitori ai regiunii cu cetăţenie rusă.

L-am întrebat pe expertul în securitate de la Institutul de Politici Publice din Chişinău, Iurie Pântea, de ce Ucraina a luat acum această decizie şi dacă autorităţile Republicii Moldova i s-ar putea alătura?

Iurie Pântea: „Aceste decizii sunt în primul rând luate în interesul securității naționale a Ucrainei. Deci, Ucraina conștientizează la cele mai diverse nivele tot mai mult că securitatea ei este afectată în primul rând de atitudinea din partea de est, de pe hotarele sale din est.

Și, atunci, acțiunile pot fi multiple și se încadrează într-o logică de acțiuni – nu sunt numai aceste acorduri despre care dumneavoastră vorbiți. Aceste acorduri, posibil, sunt numai un vârf al aisbergului din cauză că securitatea unui stat nu se bazează numai pe securitatea militară, dar are o mulțime de alte componente. Deci, nu putem să luăm aceste acțiuni ca ceva rupt de context și să spunem că acesta este un pas decisiv sau care asigura pe deplin securitatea Ucrainei. În primul rând, trebuie să le privim ca ținând de interesul Ucrainei.

La această decizie autoritățile Republicii Moldova n-au contribuit cu nimic. Decizia este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l urmeze.

În ceea ce privește aceste trupe din Transnistria, existau niște acorduri semnate prin ’92-94, cu statutul acestor trupe, cu regulile de tranzitare, acorduri care din 94, din momentul semnării n-au fost respectate, practic, până în momentul actual. Logica acestor acorduri din 94, semnate de către Republica Moldova și Federația Rusă era că orice contingent militar care sosește în Republica Moldova trebuia să fie verificat de către autoritățile noastre naționale. Tot ceea ce se referă de activitatea militară a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuia să aibă reguli foarte bine clarificate.

Dacă țineți minte, au fost vreo două-trei tentative ca conducătorii, comandanți acestor trupe din Rusia, din regiunea transnistreană să vină la Chișinău pentru ca să se prezinte ca atunci când veneau sau plecau din funcție, să explice ce fac ei pe teritoriul Republicii Moldova, ce căută ei acolo, cum își îndeplinesc obligațiile, care este statutul lor și așa mai departe. Dar, pe parcurs, aceasta s-a transformat într-o ignorare totală a Chișinăului.

Deci, Federația Rusă nici nu întreabă. Ea spune că ea va aproviziona trupele așa cum ea dorește pe calea aerului sau în alt fel, ceea ce, de fapt, este puțin probabil. Motivul că aerul dimprejurul Transnistriei este de fapt controlat de către Ucraina. Și, deci, atunci când Ucraina va interzice tranzitul pe calea aerului a oricăror auto-încărcăturilor din Federația Rusă, cu excepția celor de pasageri care au rute, linii, etc., atunci această problemă va fi una foarte gravă pentru acest contingent militar. Subiectul în mod sigur va trezi din nou discuții va fi obiect de negocieri.”

Europa Liberă: Credeți că Chișinăul va întreprinde acțiuni similare în urma Kievului sau este puțin probabil?

Iurie Pântea: „Eu nu prea văd cine din Chișinău, care sunt forțele politice care pot să declare ferm și răspicat interesele naționale și să ceară respectarea documentelor semnate în 92, 93, 94, etc. Până la moment, întotdeauna Rusiei i-a reușit să „convingă” autoritățile de la Chișinău să accepte ceea ce ea considera că este necesar să facă sau pur și simplu le-a pus în fața faptului împlinit.

Deci, nu cred în asta. De fapt, Chișinăul se află într-o situație relativ destul de comodă: odată ce Ucraina va accepta sau nu va accepta tranzitul aerian cu alte încărcături decât cele de pasageri, Chișinăul va avea o situație în care lucrurile nu vor mai depinde de el.

Federația Rusă a făcut deja efortul necesar pentru ca aeroportul de la Tiraspol să fie unul prin care încărcăturile militare să ajungă fără ca să fie necesar controlul din partea Chișinăului. Dacă ne aducem aminte, cu doi ani în urmă acest aeroport a fost renovat, la Tiraspol, el are capacitățile necesare pentru a primi încărcăturile militare. Nu era în capacitatea de a primi încărcăturile civile sau de pasageri, dar pentru încărcăturile militare el deja era reparat și adus la o stare bună pentru a le primi.

Deci, această pistă, acest loc pentru asigurarea trupelor militare a fost pregătită din timp. Eu cred că despre asta se intuiește sau se insinuează atunci când generalii ruși declară că vor aproviziona trupele din Transnistria cu orice preț.”

Europa Liberă: Singura cale ar rămâne, dacă nu prin Ucraina, ar fi un ocol imens prin România și Republica Moldova...

Iurie Pântea: „Prin România și Republica Moldova. Ceea ce, desigur, nu este o decizie pe care militarii ruși vor fi foarte bucuroși s-o aprobe sau să insiste pe ea. Ea implică costuri enorme și complet alte explicații sau aranjamente politice.”

Europa Liberă: Opinia expertului în chestiuni de securitate de la Institutul de Politici Publice din Chişinău, Iurie Pântea.

***

Europa Liberă: Să adăugăm că săptămâna trecută în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană au început antrenamentele speciale pentru lunetişti, care vor dura, potrivit presei de la Tiraspol, timp de câteva săptămâni. Militarii ruşi au efectuat şi exerciţii de contracarare a atacurilor teroriste asupra depozitelor de armament şi muniţii de la Colbasna.

***

La reuniunea de la Riga

La reuniunea de la Riga

Europa Liberă: Un eveniment central al săptămânii trecute a fost reuniunea la nivel înalt de la Riga între liderii Uniunii Europene şi din cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic – programul special al Uniunii Europene destinat vecinătăţii din care fac parte Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina. Summitul din 21-22 mai s-a desfăşurat pe fondul îngrijorării că ar putea tensiona şi mai mult relațiile cu Rusia. Victor Eskenasy vă prezintă o analiză, la încheierea summitului de la Riga, realizată de Rikard Jozwiak, corespondentul special al Europei Libere în capitala Letoniei.

Spre deosebire de summitul Parteneriatului Estic din 2013, care a declanșat criza din Ucraina, după ce fostul președinte al țării a sabordat un acord pentru relații mai apropiate cu Bruxelles-ul, summitul care s-a încheiat vineri 22 mai este improbabil să mai trimită asemenea șocuri pe continent. În schimb, reuniunea din capitala Letoniei a pus în lumină o nouă diviziune în Europa, una care se manifestă chiar între cei șase așa-numiți „parteneri europeni” ai Uniunii.

De o parte a liniei de diviziune se află Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat practic tot ceea ce Uniunea Europeană a propus sub auspiciile programului Parteneriatului Estic. Principalele plîngeri ale acestor trei foste state sovietice s-au referit la ceea ce ele consideră lipsa de ambiție a Bruxelles-ului de a le propulsa spre o mai mare integrare în UE.

De cealaltă parte a liniei se află Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au bombănit în mod repetat în ajunul și în cursul summitului de la 21-22 mai, pe tema formulărilor referitoare la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a limbajului folosit în cazul regiunii separatiste Nagorno-Karabach, care stă în inima dezacordului dintre Baku și Erevan.

Într-un moment grăitor, spre încheierea summitului, Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului Europei a vrut încheie o sesiune plenară adormită de capete de guverne și să aprobe Declarația comună a reuniunii. Ambasadorul Azerbaidjanului a obiectat, însă, spunînd că Baku nu va semna Declarația, dar fără să dea vreo explicație.

Tusk l-a chemat pe ministrul de externe azer, aflat în acel moment la o întîlnire separată cu președinte Letoniei și pe Ilham Aliev, președinte Azerbaidjanului, rămas acasă. După aproape o oră de întîrziere, Baku a aprobat în cele din urmă textul, punînd capăt mini-dramei.

Între timp, Belarus și Armenia, care întrețin ambele relații strînse cu Moscova și sînt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice condusă de Kremlin, au obiectat față de limbajul Declarației în relație cu ocuparea de către Rusia a Crimeei, pe care o majoritate a națiunilor membre ale ONU o consideră ilegală.

În final, Declarația a enunțat că „Uniunea Europeană” – nu participanții la summmit – consideră anexarea rusă a Crimeei drept „ilegală”. În următoarele zile nu este exclus ca atît Azerbaidjanul, cît și Belarus să-și publice propriile interpretări ale Declarației, chiar dacă ambele au semnat-o.

Georgia, Moldova și Ucraina au avut și ele nemulțumiri despre text, dar numai în ceea ce privește absența asigurărilor despre o mai mare integrare a lor în UE, inclusiv formulările despre așteptata liberalizare a vizelor în zona Schengen, anul viitor. Dar, în interpretarea evenimentelor din Crimeea și pe alte teme, cele trei țări au fost pe aceeași undă cu Bruxelles-ul.

Cum comenta un diplomat UE: „Ele vor să fie mai europene decît înseși membrele Uniunii Europene”. În acest sens, s-a pus întrebarea dacă nu ar fi fost mai logic să se țină un summit numai cu Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat toate Acordul de Asociere cu UE. Oficialitățile Uniunii au respins ideea, spunînd că programul Parteneriatului Estic nu este unul identic pentru toți, ci mai curînd asemănător unui menu „a la carte”, din care fiecare partener poate alege și angaja tipul de relație pe care îl dorește cu Bruxelles-ul.

Dar discuțiile contradictorii în direcția unei diviziuni vor crește ca intensitate, pe măsură ce cei șase parteneri apar să se împartă în mod crescînd în echipe de cîte trei.

La ora viitorului summit al Parteneriatului Estic, probabil în jur de 2017 și, cel mai probabil, la Bruxelles, ucrainienii și georgienii s-ar putea să călătorească deja fără viză în capitala Belgiei, așa cum pot deja moldovenii. Iar piețele acestor trei țări ar putea să fie integrate atunci cu cea a Uniunii Europene. Acestea sînt perspective la care ceilalți trei parteneri estici nu pot decît să viseze.

***

Europa Liberă: Despre aşteptări şi dezamăgirile de la summit, corespondenta specială a Europei Libere la evenimentul de la Riga, Valentina Ursu, a discutat cu Leonid Litra, cercetător principal la Institutul de Politică Mondială de la Kiev:

Leonid Litra

Leonid Litra

Europa Liberă: Domnule Litra, e o încurajare sau o dezamăgire acest summit al Parteneriatului Estic de la Riga pentru ţările care fac parte din acest aranjament european?

Leonid Litra: „Cred că este o realitate aşteptată. Nu poate fi catalogată ca o încurajare, pentru că unele state nu au făcut îndeajuns ca să obţină ceea ce au vrut, de exemplu, Ucraina şi Georgia au vrut foarte mult să obţină regimul liberalizat de vize, altele în ultimul timp au făcut mai mult regres decât progres, cum este Republica Moldova. Ceea ce leagă aceste state a fost dorinţa de a avea o menţiune expres a perspectivei de aderare, lucru care se va întâmpla parţial, va fi, într-un fel, voalat, indirect, ceea am avut şi la alte reuniuni de acest gen.

Acum important este să conştientizăm faptul că totuşi Moldova a avut un proces care mergea spre un final logic de a depune această cerere de aderare, iar în urma a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, acest moment a fost depăşit, a fost o încercare eşuată şi va trebui ceva timp ca să revenim din nou la acest format.”

Europa Liberă: E justificat faptul că liderii de la Bruxelles nu vor să vorbească despre o perspectivă clară de aderare a acestor state la UE?

Leonid Litra: „E greu de vorbit în contextul în care există, pe fundalul a ceea ce vedem în toate ţările, practic – regres, probleme în democraţie. Dacă acum câţiva ani vorbeam despre felul în care aceste ţări avansează, acum vorbim despre un scenariu bun în care aceste ţări cel puţin s-ar afla la acel nivel ca să nu regreseze. Din această cauză, atunci când nu ai rezultate sau ai puţine rezultate, este justificat. Îmi este foarte greu să cred că în momentul în care o ţară ar avea ce pune pe masa negocierilor, aceasta ar fi refuzată.”

Europa Liberă: Şi dacă încetineşte acest parcurs european, atunci aceste state rămân în orbita Federaţiei Ruse şi au de câştigat autorităţile de la Kremlin că aceste ţări nu se apropie de UE?

Leonid Litra: „Într-un fel, da. Dar sper că regresul pe dimensiunea parcursului european nu înseamnă neapărat progres în relaţia cu Rusia. Ceea ce mi-e teamă că se va întâmpla, pentru că din cauza acestei dualităţi în acest spaţiu, Parteneriatul Estic devine mai degrabă un obiect în dialogul dintre Rusia şi Uniunea Europeană şi nu un subiect în această relaţie. Aceasta este o problemă evidentă, care se întâmplă de când a fost început acest conflict în Ucraina.

În acelaşi timp, ţările din Parteneriatul Estic au arătat că există probleme şi aspiraţiile lor au fost mult mai mari decât ceea ce puteau face ele de fapt. Cred că această experienţă va schimba logica Uniunii Europene. Se vede foarte mult în culoarele la care am asistat, la aceste discuţii, o tendinţă de a merge de la un accent pe implementarea reformelor la un accent pe fortificarea instituţiilor care pot implementa reforme.

Pentru că greşeala UE, într-un fel, a fost anume accentul pe reforme, crezând că instituţiile deja pot face aceste reforme, iar s-a demonstrat ceea ce s-a demonstrat, inclusiv în Republica Moldova sau în special în Republica Moldova, că aceste instituţii nu sunt capabile să implementeze reformele pe care şi le-au asumat. Din această cauză va exista o bifurcaţie, pe de o parte, accent pe instituţii, capacitatea instituţiilor de a implementa reforme, pe de altă parte, reformele propriu-zise.”

Europa Liberă: Lecţia de acasă cine o face? Ce face în continuare guvernarea de la Chişinău?

Leonid Litra: „Cred că guvernarea de la Chişinău abia realizează ceea ce s-a întâmplat. Îmi pare rău că sesizez o situaţie în care integrarea europeană nu mai este o prioritate absolută pentru guvernarea de la Chişinău. Fricţiunile din alianţa minoritară, acele scandaluri legate de corupţie, problemele din media, toate acestea sunt lucruri care primează dialogul din Republica Moldova şi pun integrarea europeană undeva pe locul doi, iar din această cauză riscăm să pierdem nu numai încrederea, care este un lucru foarte important, dar şi finanţarea din partea UE. Vreau să vă spun că, spre deosebire de unele afirmaţii ale unor politicieni din Republica Moldova, Moldova în ultimii ani a beneficiat de finanţare în toate domeniile în care şi-au dorit acest lucru.”

Europa Liberă: Şi dacă această finanţare se înjumătăţeşte sau se stopează, ce se întâmplă? Reformele atunci în general rămân fără şanse?

Leonid Litra: „Va fi un moment într-adevăr dificil, pentru că fie guvernul va fi nevoit să arate rezultate concrete în anumite domenii, în special justiţie, drepturile omului, media, fie va fi vorba despre o cochetare cu Rusia. În acest context Rusia, după cum ştim, oferă bani pe condiţii diferite, lucru care este mult mai aproape de suflet pentru clasa politică din Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum oferă Rusia bani? Și cui oferă finanţare?

Leonid Litra: „Avem exemplul Ianukovici, care a primit credit pentru ţară de trei miliarde de dolari, fără ca cineva să cunoască aceste condiţii, fără ca guvernul să adopte un document privind acest credit sau fără ca să fie trecut prin Parlament, adică în condiţii netransparente. Ceea ce vreau să menţionez, în special pentru Moldova, după experienţa Ucrainei, dar şi a Armeniei, este că orice dialog intransparent cu Rusia duce neapărat la pierderi pentru Republica Moldova. Aceasta a fost demonstrat oricând şi oriunde în acest spaţiu. Din această cauză sper foarte mult că politicienilor moldoveni le ajunge, indiferent de atitudinea faţă de integrarea europeană, înţelepciune pentru a conştientiza acest moment şi a avea un dialog deschis, transparent despre toate aceste afaceri sau despre toate aceste înţelegeri care pot avea loc cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Expertul de la Kiev, Leonid Litra, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, consideră că Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dat dovadă de curaj semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, ambasadorul Pettit şi-a exprimat speranţa că şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale. Cât priveşte Republica Moldova, amabsadorul american a atras atenţia că adevăratul succes va veni odată cu realizarea reformelor necesare pe care şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Interviul cu ambsadorul James Pettit a fost realizat în ajunul summitului Parteneriatului Estic de la Riga, iar colega mea Diana Răileanu l-a întrebat, între altele, şi despre relaţiile cu Rusia şi reglementarea transnistreană.

Europa Liberă: Eforturile depuse de autorităţi în anii trecuţi au fost răsplătite cu un acord de asociere, deci, Republica Moldova declarând că a ales calea de integrare europeană. Acelaşi lucru l-a făcut Ucraina şi vedem consecinţele. Ţinând cont de situaţia din regiune, cum poate fi ajutată Republica Moldova să nu renunţe la drumul european sub ameninţarea Estului?

James D. Pettit: „Desigur, cred că există anumite paralele între situaţia din Republica Moldova şi Ucraina, însă realitatea de aici un pic diferă. Constatările din cadrul sondajelor realizate în ultima perioadă, care scot în evidenţă un interes scăzut al cetăţenilor pentru integrarea europeană, au la bază percepţia populaţiei că guvernul nu depune efortul necesar pentru a realiza reformele promise şi că există prea multe corupţie. Această situaţie trebuie abordată de o manieră foarte serioasă şi cît mai urgent, astfel încât ţara să continue traiectoria europeană şi să nu devieze de pe această cale”.

Europa Liberă: Deci, soluţia este în interiorul ţării?

James D. Pettit: „Soluţia întotdeauna vine din interior. Republica Moldova are parteneri, inclusiv ţara mea, inclusiv Uniunea Europeană sau instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate pe interior”.

Europa Liberă: V-aţi referit la percepţia populaţiei vizavi de integrarea europeană a ţării. Ultimul Barometru al Opinei Publice arată clar că numărul celor care înclină balanţa spre Uniunea Vamală este mai mare în comparaţie cu cei care îşi îndreaptă atenţia spre Vest. Este îngrijorătoare o asemenea stare de lucruri?

James D. Pettit: „Bineînţeles că ne îngrijorează acest lucru, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajele s-ar putea să nu reflecte ce cred cu adevărat oamenii. Din punctul meu de vedere, interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită. Cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni susţin traiectoria proeuropeană şi le-ar plăcea ca ţara să menţină bune relaţii atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană. Din păcate, Federaţia Rusă cere Republicii Moldova să facă o alegere, situaţie care este lipsită de sens din punct de vedere economic şi politic. Însă aceasta este realitatea”.

Europa Liberă: În aceste condiţii, care sunt provocările pentru Republica Moldova? Ce priorităţi aţi scoate în evidenţă?

James D. Pettit: „Priorităţile sunt realizarea reformelor. Există presiune din partea Federaţiei Ruse. Mă refer, pe de o parte, la embargourile care afectează economic Republica Moldova, dar şi la influenţa copleşitoare pe care o are propaganda rusească. Este foarte important ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă că alegerea se face, de fapt, între piaţa Uniunii Europene, care este de zece ori mai mare decât cea a Uniunii Vamale. Deci, chiar din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene. Această cale va aduce îmbunătăţiri şi în alte sectoare: în cel social, în cel al justiţiei etc. Toate aceste beneficii vor fi atinse dacă se va urma calea de integrare europeană”.

Europa Liberă: Dle ambasador, să ne referim la soluţionarea conflictului transnistrean. Până acum am asistat la o singură întrevedere în formatul „5+2”, neoficială, la Viena. Suntem deja la jumătatea anului 2015. Personal, vă mulţumeşte mersul discuţiilor cu partea transnistreană?

James D. Pettit: „Am dori să vedem mai multe întrevederi în formatul „5+2”, un format foarte important cu o foarte importantă structură şi singura prin care credem că poate fi soluţionat conflictul transnistrean. Oricum, din punctul meu de vedere, un mai mare impact îl au întâlnirile în formatul „1+1”.

În ultima perioadă, premierul Chiril Gaburici şi dl Evgheni Şevciuk s-au întâlnit cu diverse ocazii, de asemenea, am asistat la întrevederi frecvente între ministrul Reintegrării Victor Osipov şi dna Nina Ştanski. Acestea întâlniri au fost productive şi aşteptăm progres în acest sens. Rolul mediatorilor şi observatorilor este mai puţin important decât încercările de a restabili încrederea între părţi.

Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat nu doar la nivel de reintegrare, dar şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului: comunicarea, transportul, tarifele vamale, situaţia şcolilor cu predare în limba română – toate sunt chestiuni ce urmează a fi rezolvate şi nu cred că trebuie politizate. Din moment ce încrederea va fi restabilită între părţi, sperăm că, în cele din urma, va urma rezolvarea întregii probleme ce ţine de reintegrarea Transnistriei”.

Europa Liberă: Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, James D. Pettit, într-un interviu realizat de Diana Răileanu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG