La Bookfest, care se desfăşoară la Bucureşti în aceste zile, istoria joacă un rol important, cel puţin în cazul editurii Humanitas. Această editură lansează în ediţie de lux „Jurnalul de război al Reginei Maria”, un volum îngrijit de istoricul Lucian Boia, dar şi mărturia matematicianului şi
filosofului maghiar evreu Imre Tóth, născut în nord-vestul României şi intitulată „A fi evreu după Holocaust”.
Este lansată şi cartea lui Lucian Boia „Cum s-a românizat România”, alături de „Dezinformarea” lui Pacepa şi de „Efigii ale unui coşmar istoric”, ultimul volum al profesorului Vladimir Tismăneanu, volume despre care vorbeşte Lidia Bodea, directoarea generală a Editurii Humanitas, într-o discuţie cu corespondenta noastră la București.
Europa Liberă: Humanitas îl publică din nou pe Pacepa, cel mai important defector din lagărul comunist, care a trădat la americani, de data aceasta, cu un manual despre dezinformare, un subiect foarte actual în contextul războiului din Ucraina. Credeţi că va fi o carte căutată sau, mai exact, de ce credeţi că va fi o carte căutată?
Lidia Bodea: „Cu siguranţă. Ne putem orienta şi după precedentele cărţi semnate de Mihai Pacepa şi apărute la Humanitas, de la bestsellerul care l-a consacrat ca scriitor, ca autor, „Orizonturi roșii”, iar apoi interviul publicat în urmă cu câțiva ani, „Faţă în faţă cu generalul [Ion Mihai] Pacepa”, „Moştenirea Kremlinului”. Toate aceste trei cărţi au fost de succes, e limpede că vorbim despre un personaj care are public și e bine căutat ca autor de cărţi în librării.
În plus, cartea pe care o lansăm la Bookfest, sâmbătă de la 7.30, în standul Humanitas, e o carte foarte proaspătă, a apărut în 2013 în America, a fost deja foarte bine cotată în topurile de vânzări de pe Amazon, de exemplu. Şi e limpede că vorbim despre o carte pe care şi cititorii din România o aşteaptă.”
Europa Liberă: Sunt interesaţi românii de istoria lor recentă, dacă ar fi să ne luăm după numărul celor care cumpără cărţi despre perioada comunistă?
Lidia Bodea: „Un prim răspuns grăbit şi superficial ar fi că sunt interesaţi. Şi din nou mă raportez la tiraje şi la vânzări. Intrând însă un pic mai înlăuntrul acestui răspuns și încercând să despicăm în patru firul interesului pentru cartea de istorie recentă, sigur că vom găsi cititori cu profil diferit. Există cei care se apropie de acest gen de carte pur şi simplu dintr-o curiozitate de tip curiozitate pentru cancanul istoric, pentru bârfa istorică. Nu sunt numaidecât nişte cititori pe care să-i mâne înspre lectură un interes de profunzime, ci un interes de suprafaţă.
Există însă şi un nucleu de cititori şi cred că între ei avem nucleul de cititori ai Editurii Humanitas, cei care ne însoţesc portofoliul încă din ’90, de la colecţia „Procesul comunismului” trecând prin memorialistica de închisoare. Și cred că pentru ei întâlnirea cu „Dezinformarea” lui Pacepa sau cu alte cărţi din seria de istorie contemporană, pe care o coordonează la Humanitas, Vladimir Tismăneanu, împreună cu Cristian Vasile, e o întâlnire care îi ajută şi le satisface un interes care e de profunzime, nu doar de suprafaţă.”
Europa Liberă: „Efigii ale unui coşmar istoric” este titlul ultimului volum scris de Vladimir Tismăneanu. Ce vă surprinde la această colecţie de biografii roşii cel mai mult?
Lidia Bodea: „Cu adevărat surprinzător e să văd că avem de a face cu un autor care, efectiv, are vocaţia epicului şi vocaţia portretului. „Efigii ale unui coşmar istoric” nu e carte tip fișă de dicţionar, nu e o galerie de portrete statice, e, dimpotrivă, o galerie de personaje surprinse în mişcarea lor, surprinse în felul lor de a fi, în felul lor de a vorbi.
Spun aceasta încă o dată, e un mare merit al lui Vladimir Tismăneanu că nu e prizonierul unui discurs academic prin definiție. El e profesor de ştiinţe politice în America, ar fi putut foarte uşor să practice un astfel de discurs academic, eventual cu note, rece. Ei bine nu, el pune carne pe personajele lui, cele mai multe dintre personajele evocate de Tismăneanu sunt pentru mine istorie.
În felul în care le portretizează Vladimir Tismăneanu, le pot vedea aproape ca pe nişte personaje vii şi să precizez şi că volumul lui Vladimir Tismăneanu are lansare la Bookfest, împreună cu Horia-Roman Patapievici, Ioan Stanomir şi Marius Stan.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să alegeţi două dintre cărţile nonficţionale din noua colecţie a Editurii Humanitas, la care v-aţi opri?
Lidia Bodea: „Mi-e greu să privilegiez doar câteva cărţi. Am să mă îndrept înspre două cărţi care ţin de umanism, ţin, aşadar, de ceea ce dă identitate catalogului Humanitas de 25 de ani încoace. Dar în minte, „Cele mai frumoase pagini de înţelepciune biblică”, în traducerea doamnelor Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu, cu un cuvânt însoţitor de Andrei Pleşu, care a semnat şi cuvântul însoţitor pentru „Cele mai frumoase povestiri din Biblie”.
Şi a doua carte, un splendid eseu, despre nevoia de model, despre nevoia de înalt al Ancăi Manolescu, „Modelul Antim, modelul Păltiniș. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală”.
