Linkuri accesibilitate

Amendarea Codului Audiovizualului impune ca 80% din programele de natură informativă să fie în limba română.

Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege privind modificarea Codului Audiovizualului în scopul „protejării spaţiului informaţional” al Republicii Moldova de „propagandă străină”. Nu este prima tentativă de acest fel, anterior mai mulţi politicieni s-au arătat deranjaţi de informaţia difuzată de mediile ruseşti şi au încercat să promoveze un proiect de lege ce ar limita retransmiterea televiziunilor ruse. O relatare despre soluţiile pe care le oferă noul proiect pentru combaterea propagandei, odată cu păstrarea libertății cuvântului.

Potrivit noii iniţiative legislative înaintate de un grup de deputaţi liberali, ar urma ca toate programele informative şi analitice transmise de radiodifuzori să fie produse autohtone. Liberalii nu au susţinut precedentul proiect semnat de liberali-democraţi şi democraţi, care aparent dezvolta aceeaşi intenţie de protejare a spaţiului informaţional, însă a fost criticat dur de breasla jurnalistă, pentru că impunea norme de comportament ziariștilor în timpul dezbaterilor tv şi interzicea răspândirea informaţiilor de la surse anonime.

Corina Fusu

Corina Fusu

În opinia deputatei Corina Fusu, mediile ruseşti dezinformează constant prin intermediul buletinelor de ştiri şi dezbaterilor politice, motiv pentru care anume aceste programe se încearcă a fi limitate:

„Propaganda rusă şi războiul informaţional pe care îl duce Federaţia Rusă, un tip nou de război, este foarte greu de stăvilit. Asta cred că este primul pas, prima încercare. Încercăm să aplicăm asta pentru ştiri şi pentru emisiunile de analiză politică. Nu uitaţi că mai este Internetul, nu uitaţi că mai sunt şi alte modalităţi de a intoxica spaţiul informaţional.”

În noul proiect au fost incluse şi pedepse pentru radiodifuzorii care nu se vor conforma prevederilor de securizare a spaţiului informaţional. Consiliul Coordonator al Audiovizualului va putea aplica sancţiuni graduale, începând cu amenzi de până la 50 de mii de lei, apoi suspendarea licenţei de emisie pentru 30 de zile şi în final retragerea licenţei de emisie, spune Dinu Ciocan, preşedintele CCA:

„Atribuţiile consiliului rămân aceleaşi. Noi vom monitoriza şi vom aplica sancţiuni, doar că în cazul dat sancţiunile pentru nerespectare acestui articol, sau pentru faptul că nu vor difuza emisiuni informativ analitice 100 de procente autohtone se vor aplica sancţiuni mai dure sau sancţiuni mai mari. Noi am dat un aviz la acest proiect de lege cu unele obiecţii pe care noi le-am avut întrucât acolo erau două prevederi care se băteau cap în cap.”

Dinu Ciocan se referă la o altă prevedere din proiect care permite difuzarea programelor informative şi emisiunilor analitice produse în statele membre ale UE, SUA, precum şi în cele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Pentru ca această permisiune să fie valabilă, spune el,ar trebui sa fie redusă cota obligatorie de 100 de procente produs autohton în cazul emisiunilor informative şi analitice.

Aceeaşi nedumerire a fost exprimată de executiv, în avizul căruia se solicită claritate în cazul acestor provederi.

Iniţiativa stabileşte, de asemenea, că 80% din programele de natură informativă să fie în limba română. Directorul Asociaţiei Presei Electronice, Vasile State este de părere că adoptarea acestui proiect ar putea să întâmpine rezistenţă din partea unor fracţiuni parlamentare care ar putea invoca discriminarea vorbitorilor de limbă rusă:

„Ar putea acest proiect de lege să fie contestat de anumite formaţiuni politice din Republica Moldova, cele care sprijină programele care vin în speţă din Federaţia Rusă. Mult mai bine ar fi fost dacă această propagandă se stăvilea cumva prin intermediul unor decizii ale CCA, în baza rapoartelor de monitorizare care constată această propagandă şi în baza constatărilor acestor rapoarte să se ia decizii. Anume aşa s-a procedat şi în statele baltice.”

Într-o dezbatere la Chişinău experţi media din Ţările Baltice au notat că un răspuns la războiul informaţional purtat de Federaţia Rusă pot fi produsele de alternativă, în limba rusă, şi nu neapărat interzicerea unor programe.

Până acum patru din cele cinci formaţiuni din parlament au susţinut necesitatea unor completări a Codului Audiovizualului pentru a limita retransmisia programelor ruseşti, calificate drept propagandistice. Comuniştii, deşi au evitat să spună tranşant dacă susţin sau nu iniţiativa coaliţiei de guvernare, au criticat ceea ce numesc „implicare ideologică şi propagandistică necontenită din afară”, referindu-se la Federaţia Rusă.

XS
SM
MD
LG