Linkuri accesibilitate

Opinia Nadejdei Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice.

La Institutul Naţional al Justiţiei a fost deschis la iniţiativa mai multor judecători un Centru pentru reformă în sistemul judecătoresc (CRSJ). Un centru important în vederea impulsionării reformelor, cum spun iniţiatorii. Noul centru a şi propus pentru dezbateri publice o serie de idei pentru modificarea unor acte legislative care ar avea menirea să îmbunătățească calitatea actului de justiție. Despre ce este vorba şi în ce măsură noile inițiative ar putea îmbunătăți cu adevărat actul de justiţie? O convorbire cu avocata Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Sistemul judecătoresc, dna Hriptievshi, pare să preia iniţiativa şi să acţioneze după dictonul antic „perfecţionează-te pe tine însuţi”- o chestie salutară, probabil, pentru că până acum nu prea au fost inițiative din partea sistemului. A fost lansat, la Institutul Naţional de Justiţie, un Centru pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc. Centru care a și propus imediat un amplu pachet de amendamente la acte legislative ce vizează reforma sistemului judecătoresc. Cui aparţin, de fapt, aceste modificări propuse şi pe cât de surprinzătoare sau din potrivă aşteptate au fost ca apariţie, pentru Dvs. care urmăriți îndeaproape tot ce se întâmplă în sistemul de justiţie?

Nadejda Hriptievschi: „Într-adevăr miercuri au fost prezentate un șir de amendamente. Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc este format dintr-un grup de judecători, co-președinte fiind președintele Curții Supreme de Justiție, dl Mihai Poalelungi. Propunerile nu pot să zic că au fost așteptate, dar ele au fost menționate de dl Poalelungi la Adunarea Generală a Judecătorilor în luna martie. Pe de o parte, este bine că s-au făcut o serie de propuneri, pentru că asta denotă faptul că însăși judecătorii vor anumite schimbări și vin cu astfel de inițiative...”

Europa Liberă: Care dintre proiectele înaintate vi se par de o necesitate stringentă, urgentă şi care ar putea avea efectul invers decât cel aşteptat sau declarat?

Nadejda Hriptievschi: „Niciuna nu e chiar atât de urgentă, dar cea care într-adevăr este o propunere foarte bună și ar trebui continuată ține de anularea imunității pentru judecători pe cauzele contravenționale. Despre asta am mai discutat - pentru judecător nu este nicio garanție adițională menținerea unei astfel de imunități, pentru că răspunderea contravențională nu are nicio legătură cu activitatea judecătorului ca judecător. Ca să dau un exemplu foarte simplu: atunci când judecătorul a condus cu viteză poate mai mare decât norma legală sau a parcat unde nu trebuie - astea sunt contravenții pentru care nu trebuie niciun acord special și nu trebuie implicarea Consiliului Superior al Magistraturii. Deci, inițiativa asta a grupului este foarte bună și este bine că vine din interior, pentru ca atunci când a fost inițiată de Ministerul Justiției a existat o mare rezistență. Dacă vine din interior, sper eu că va fi mai ușor de justificat și Parlamentul sper să o voteze. Nu pot să zic că este atât de urgentă, pentru că a fost discutată, apoi iarăși anulată, cum am menționat, dar este bine că a fost pusă în discuție pe agenda publică din nou. O altă inițiativă care merită a fi discutată, însă nu exact în formatul în care se propune, este medierea. Celelalte propuneri sunt mult mai surprinzătoare și, din punct de vedere a timpului, eu nu văd nicio urgență, ba din contra eu cred că ar trebui să le discutăm foarte bine și să le gândim „la rece”, dacă merită în general continuate.”

Europa Liberă: Ce e surprinzător, de exemplu, în proiectul de modificare a Legii cu privire la Curtea Constituţională si Codului Jurisdicţiei Constituţionale? Se propune examinarea de către Curtea Constituțională a unor plângeri individuale… S-a mai discutat la un moment dat despre asta. Cum vedeți această inițiativă?

Nadejda Hriptievschi: „Examinarea plângerilor individuale la Curtea Constituțională într-adevăr a fost discutată. Și poate este cazul de introdus, dar în modalitatea în care este acum prevăzută în proiect, se deschide calea oricărei plângeri, cereri, după epuizarea căilor naționale. Asta ar însemna o creștere mult prea mare a accesibilității către Curtea Constituțională. Ceea ce presupune probabil o modificare în timp a componenței, pentru că s-ar putea ca acești șase judecători să nu facă față unui flux atât de mare de cereri.”

Europa Liberă: Care ar putea fi impactul sau aspectul negativ pe care îl vedeți?

Nadejda Hriptievschi: „Negativ e că ar putea fi un filtru adițional înainte de a depune o cerere la CEDO și se propune acest filtru din considerentul ca să nu mai ajungă atâtea cereri. Cel puțin așa reiese din nota informativă. Să nu ajungă atâtea plângeri la CEDO. Filtrul ăsta adițional nu este clar pentru ce se include. Ar fi mai bine ca aceste cazuri care ajung în prima instanță, Curtea de apel și Curtea Supremă de Justiție, să fie soluționate corect, astfel ca cetățenii să nu mai aibă nevoie să se adreseze către Curtea Constituțională. Către Curtea Constituțională putem admite recursul individual pentru cauze ce țin de drepturile omului, care ar putea fie un pic limitate, sau am putea include dreptul prin intermediul instanței.”

Europa Liberă: Instituirea curţilor cu juraţi şi asistarea judecătorilor de către reprezentanţii societăţii - noutăţi absolute din ce înțeleg?

Nadejda Hriptievschi: „Da, asta e o noutate, cel puțin pentru mine este o noutate, pentru că eu nu am asistat la vreo discuție și în general la propuneri de acest gen. Doar în mediul academic au mai fost proiecte scrise și propuse privind introducerea curților cu jurați.”

Europa Liberă: Ca să fie clar pentru toată lumea, e ceva similar ce se întâmplă în procese, de exemplu, în Statele Unite ale Americii?

Nadejda Hriptievschi: „În Statele Unite ale Americii și în puține state europene sunt curți cu jurați. Deci, curțile cu jurați sunt propuse pentru cazurile penale și nu pentru toate, ci pentru cazurile cele mai grave, iar judecătorii de onoare sunt propuși pentru cazurile civile și iarăși, nu pentru toate, ci doar pentru cazurile care implică investiții străine și cazuri de rezonanță socială deosebită. Cine sunt jurații? Se propune să fie câte zece jurați și ei sunt membrii societății, deci nu sunt persoane cu studii juridice, trebuie doar să fie persoane integre și listele cu aceste persoane alese sunt întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii.”

Europa Liberă: Este societatea pregătită pentru curțile cu jurați?

Nadejda Hriptievschi: „Nu, eu nu cred că societatea este pregătită pentru curțile cu jurați și nu doar din perspectiva pregătirii. Atât curțile cu jurați, cât și judecătorii de onoare care în proiect sunt propuși de Consiliile Locale ca fiind iarăși, membri ai societății și aceasta este destul de periculos, pentru că aici avem o interferență directă, ei aleg Consiliile și îi numesc Curții Superioare a Magistraturii. Din perspectiva societății Republicii Moldova, noi avem o caracteristică care nu este în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, unde se face paralelă la curtea cu jurați, noi avem nași, fini, cumetri, „nănășismul” ne-ar împiedica să implementăm o inițiativă de asta. Dar asta este un aspect foarte important pe care nu trebuie să-l ignorăm, pentru că aspectul este caracteristic țărilor latine din regiunea asta și Italia și România și nu trebuie să omitem asta. Imaginați-vă într-un raion sau în Chișinău să găsești zece peroane care habar nu au despre persoana care este înaintată în instanța de judecată. Sau cazurile cu investițiile străine, astea de fapt, sunt cazurile printre cele mai dificile sau de o rezonanță socială deosebită și atunci, în loc să facem complete de trei judecători profesioniști ca să poată intra în esență, ca să poată examina cazurile, noi vrem să dăm astfel de cazuri unui judecător și două persoane fără studii juridice, neprofesioniști.”

Europa Liberă: Plafonarea termenului de examinare a dosarelor până la șase luni, anularea taxei de stat la înaintarea unei plângeri în judecată - astea cum sunt privite de Centrul Dvs.?

Nadejda Hriptievschi: „Astea sunt alte două propuneri pe care nu le prea înțeleg și considerăm că nu sunt actuale pentru Republica Moldova, nu sunt necesare. Plafonarea termenilor ar fi o problemă dacă noi într-adevăr am fi avut probleme grave ce ține de durată procedurilor. Dar în comparație cu alte state europene, Moldova nu a avut probleme la acest capitol. Noi avem probleme ce țin de amânările și unele cazuri care trec de termenul rezonabil din considerentul că au fost amânate, nu au fost gestionate foarte bine de judecător.”

Europa Liberă: Și această soluție propusă de mediul judecătorilor nu ar fi bună?

Nadejda Hriptievschi: „Nu ar fi bună, pentru că în cazul acesta, atunci când noi plafonăm termenele, noi riscăm ca judecătorii să fie nevoiţi să pună accentul pe termen, şi nu pe calitate. Problemă în Republica Moldova care persistă ține de calitate și motivarea curților judecătorești. Noi și așa avem foarte multe termene care îi constrâng mult prea mult pe judecător. Nu este bine ca o justiție să fie rapidă și necalitativă.”

XS
SM
MD
LG