Linkuri accesibilitate

Mizele reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Riga


Analizând mizele summit-ului Parteneriatului Estic, jurnaliștii de la „Adevărul Moldova” îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureşan, membru al delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, care crede că Chișinăul are poarta deschisă către UE la Summitul de la Riga. În opinia sa, cetățenii nu ar trebui să se aştepte ca fiecare summit să se reducă la decizii istorice sau măsuri spectaculoase, deoarece implementarea acestor decizii în ţările din vecinătatea estică riscă să fie tratată superficial. Europarlametarul a precizat că Summitul de la Riga este şi un moment de evaluare a ceea ce s-a întâmplat în vecinătatea estică de la Summitul de la Vilnius încoace şi ce se poate întâmpla în viitor. „După Vilnius s-a semnat şi ratificat şi a început aplicarea provizorie a Acordului de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. UE se gândeşte să ajute şi ţările din vecinătatea estică care nu au semnat încă un astfel de acord şi încearcă să găsească cele mai bune instrumente pentru a crea stabilitate şi prosperitate în aceste state. Riga este un pas firesc”, a menţionat europarlamentarul.
Observaţia pe care o face Ion Mischevca într-un comentariu din acelaşi ziar e că „aderarea la UE nu se va produce doar pentru că Republica Moldova este situată geografic în Europa”. „Este apriori exclus să fii acceptat în acest „club select”, avându-se în vedere UE, din milă sau din interes pecuniar. Trebuie să demonstrezi că te conformezi normelor comune: nu deraiezi de la principiul statului de drept, lupţi cu corupţia, nu furi sau cheltui aiurea banul public, respecţi drepturile celorlalţi etc. Metaforic vorbind, integrarea e aidoma unei căsnicii benevole şi asumate, dar ca statul acesta să se „însoare” cu Uniunea Europeană el trebuie să fie „major” (adică cu adevărat independent) şi „în deplinătatea facultăţilor mintale” (adică realmente unitar, fără enclave separatiste pe teritoriul său). Fapt ce devine tot mai irealizabil, la părerea autorului de la Adevărul Moldova” , care mai crede că tocmai acest lucru, adăugat la eroziunea tot mai pregnantă a guvernărilor ce se perindă la Chişinău, sporeşte adeziunea pentru opţiunea unionistă.

Aflată la Riga, la Summitul Parteneriatului Estic, Alina Radu publică în „Ziarul de Gardă” o analiză în care precizează că Republica Moldova rămâne singura ţară care a semnat cel mai complex act de Asociere cu UE, implementând şi regimul fără vize. În context, autoarea citează experți potrivit cărora Moldova ar fi avut posibilitatea să realizeze obiective mai multe şi mai complexe. Specialiștii se referă la acțiunile prea incerte legate de combaterea corupţiei şi de reformarea organelor de drept. “R. Moldova, fiind la unele capitole cea mai avansată, a dat semne de regres în ultimul an, în special la combaterea corupţiei. La Riga, reprezentanţii societăţii civile şi ai presei, în discuţie cu reprezentanţii UE, s-au referit în special la problema oligarhizării mediului de afaceri şi a presei, dar şi la aplicarea selectivă a justiţiei şi la impunitatea funcţionarilor corupţi”, relatează jurnalista. La întrebarea „Ziarului de Gardă” “Ce ne așteaptă la Riga?”, Nicolae Osmochescu, profesor universitar, spune: Din tot ce s-a declarat până acum în presă, la Riga nu se va întâmpla nimic deosebit, cel puțin în raport cu R. Moldova. Vor fi critici, vor fi note de ”proastă purtare”, dar o apropiere de UE nu va fi. Restanțele R. Moldova sunt enorme. Plus situația geopolitică în regiune, care își va lăsa și ea amprentele asupra acestui summit. Dacă după parlamentarele din noiembrie 2014 am fi avut o altă configurație la guvernare, situația putea fi alta.” “Lipsa de reforme și marile delapidări care s-au produs între timp arată că Chișinăul, formal, e pentru aderare la UE, dar practic nu e gata să respecte rigorile acestei aderări. Și la Riga și după Riga, R. Moldova va rămâne liderul Parteneriatului Estic, dar fără o perspectivă clară de aderare”, a spus și analistul Anatol Țăranu. Ion Preașca de la „MoldStreet” relatează că după premierul Chiril Gaburici, şi președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări că deponenţii de la băncile aflate sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei nu vor rămâne fără bani. "În situaţia în care se va lua decizia de lichidare a celor două bănci, Unibank şi Banca Socială, toţi deponenţii îşi vor primi banii exact cât au avut, atât persoane fizice, cât și companii", a dat asigurări președintele Parlamentului. Autorul scrie că, deocamdată, nu este clar de unde vor fi luați banii, fiind vorba despre sume enorme. “Astfel conform datelor BNM, la 31 martie 2015 Unibank şi Banca Socială aveau depozite în valoare de 15,6 miliarde de lei, ceea ce este o sumă enormă şi este evident că Guvernul nu ar fi în stare să o acopere şi pe asta”, notează jurnalistul.

Ion Preașca mai scrie pe portalul „MoldStreet” că la finele săptămânii trecute, la Oficiul Băncii Mondiale din Republica Moldova au fost prezentate studiile de fezabilitate privind perspectivele de realizare a unor mega-proiecte energetice, care să reducă şi chiar să elimine dependenţa ţării de livrările de curent din regiunea separatistă şi de gaze din Rusia. “Prezentarea s-a făcut într-un cerc restrâns de specialişti şi funcţionari şi fără accesul presei. Deocamdată nu sunt cunoscute concluziile acestor studii, dar Guvernul de la Chişinău planifică deja să semneze "în regim de urgenţă" un Memorandum de Înțelegere cu Guvernul de la Bucureşti care prevede dezvoltarea interconexiunilor dintre Republica Moldova”, relatează jurnalistul. Potrivit documentului, România şi Republica Moldova vor declara drept obiective strategice de importanţă naţională mai multe proiecte, printre acestea și gazoductul Ungheni – Chişinău sau gazoductul Oneşti – Iaşi.

XS
SM
MD
LG