Linkuri accesibilitate

Fostul şef al SRI George Maior, confirmat de comisiile parlamentare ca ambasador la Washington, reia discuția despre așa numitele legi Big Brother.

Riscurile teroriste vor „crește” a spus fostul șef al Serviciului Român de Informații, George Maior, confirmat astăzi de Comisiile Parlamentare ca ambasador la Washington. „Nu e vorba doar despre teritoriul național, care este bine protejat, ci și despre cetățenii români de pe tot globul”, a declarat Maior, după ce gruparea jihadistă salafistă din Sahel, Al Mourabitoune a difuzat o înregistrare audio prin care anunță că îl deține pe românul răpit luna trecută în Burkina Faso. Gruparea îi cere guvernului de la București să acorde o „atenție serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului”. Înregistrarea se încheie cu jurământul de credință al grupării față de rețeaua teroristă Statul Islamic.

La ministerul de Externe din capitala României funcționează o celulă de criză din care fac parte reprezentanți ai principalelor servicii secrete, ai ministerului Apărării și ai președinției care încearcă în primul rând să verifice dacă mesajul este autentic. Într-un comunicat al Externelor se arată că lucrurile sunt deocamdată neclare și că nu este așteptat „un rezultat imediat” în privința autentificării mesajului. Românul lucra la o mină de mangan din Burkina Faso ca ofițer de securitate și răpirea lui nu a fost revendicată până acum.

„România este țintă generică pentru multe organizații teroriste”, iar acest lucru „trebuie să dea de gândit autorităților”, a mai adăugat fostul șef al Serviciului Român de Informații, încercând reia discuția despre așa numitele legi Big Brother pe care le-a susținut până la începutul acestui an înainte să-și dea demisia din fruntea celei mai mari structuri secrete din România.

SRI, Serviciul Român de Informații a dat în mod repetat avertizări în acest sens. Recent, de pildă, șeful Direcției de prevenire și Combatere a Terorismului din interiorul acestei structuri a declarat că „România este una dintre rutele de tranzit (…) pentru voluntarii jihadiști” care se îndreaptă către teatrele de operațiuni și că s-ar putea să fie și „rută de întoarcere pentru aceștia”. „Nu suntem feriți total de posibilitatea unui atac terorist în România” a precizat și înaltul ofițer al SRI, explicând că „riscurile teroriste pentru România sunt în cvasitotalitate externe” și că nu există „un risc intern cunoscut”.

În același timp, România a avut deja de-a face cu atacurile cibernetice venite din partea rețelelor teroriste. Astfel începând cu jumătatea lunii decembrie 2014 au fost înregistrate mai multe atacuri asupra unor instituții din administrația publică și asupra mai multor universități. Potrivit SRI, în cursul acestor atacuri au fost trimise mesaje islamiste radicale, anti-israeliene și pro-palestiniene. Apoi în ianuarie o cunoscută grupare de hackeri, Security Crewz a atacat mai multe web site-uri ale instituțiilor publice românești, precum și ale unor companii, bombardând aceste site-uri cu mesaje ideologice pro-Califat.

Din când în când sunt expulzați străini, cărora nu li se dă numele și care sunt acuzați de strângere de fonduri în favoarea unor organizații teroriste sau apartenența lor la astfel de organizații. A fost anii trecuți vorba despre un cetățean kurd, pe care Curtea de Apel București l-a declarat indezirabil în 2013.

Pe de altă parte, insistența Serviciului Român de Informații privitoare la amenințările teroriste ar putea ține și de interesul acestei structuri de a dispune de legi prin care să poată face verificări mai serioase - vestitele proiecte Big Brother, prin care serviciile ar identifica mai ușor țintele teroriste, dar care ar putea pune sub semnul întrebării intimitatea românilor.

XS
SM
MD
LG