Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Aslan Dukaev, directorul serviciului Nord-Caucazian al Europei Libere, pe tema unei conferințe desfășurată la Chișinău și a propagandei ruse.

Un interviu cu Aslan Dukaev, directorul serviciului Nord-Caucazian al Europei Libere, care a participat recent la Chișinău la conferința „Războiul informațional și rolul mass media”, organizată de asociația obștească Arena Civică.

Europa Liberă: În Ucraina și în Republica Moldova propaganda rusească este foarte puternică. În Moldova peste 70% din toate posturile TV sunt rusești și, mai ales în sate, oamenii practic nu au acces la nimic altceva. De ce Rusia are nevoie de această propagandă agresivă și ce pot face autoritățile moldovene pentru ca cetățenii săi să nu devină la nivel mintal cetățeni ai altui stat, arme la dispoziția altei țări?

Aslan Dukaev: „Propaganda urmărește anumite scopuri și nu întotdeauna aceste scopuri sunt unele nobile. Mai exact, niciodată

Scopul propagandei este de a demoraliza, mai ales în situații de conflict ...

aceste scopuri nu sunt nobile. În primul rând, propaganda aduce confuzie și incertitudine în sufletele oamenilor. Adică, de multe ori scopul propagandei este de a demoraliza, mai ales în situații de conflict. Am văzut asta în Cecenia, recent același lucru s-a întâmplat și în Ucraina. Este dusă o politică țintită clar pentru a genera insatisfacție, nemulțumire și confuzie în sufletele oamenilor.

Alt scop este subminarea bazelor statului. Atunci când discreditezi conducerea statului, când discreditezi valorile, atunci oamenii încep să-și spună: „Dar cu ce ocazie să lupt eu pentru acest guvern, dacă el este atât de rău, dacă este atât de necinstit și de corupt?”

Iar al treilea scop, de regulă, este fortificarea poziției propriului tău stat, mai ales o fortificare în plan politic. La fel, dacă există o componentă a prezenței militare, se are în vedere și o fortificare a acestei prezențe. Asta înseamnă că propaganda este de obicei o parte a politicii de influență, adesea o parte extrem de importantă.

Și aici pot să fac din nou referire la experiența războiului din Cecenia – acolo acțiunile militare, adică ofensiva masivă militară rusă a fost însoțită în cea de a doua campanie de o componentă nemilitară bine țintită din care făcea parte inclusiv asigurarea informațională – atunci când jurnaliștii nu erau lăsați să lucreze, în timp ce jurnaliștii ruși pro-guvernamentali aveau posibilitatea de a circula peste tot. Mai era și componenta economică, care presupunea influențarea, mituirea, organizarea unor scheme. Cam așa a fost situația.

Ana Politkovskaia și coperta cărții ei

Ana Politkovskaia și coperta cărții ei

În plus, se recurgea și la neutralizarea elementelor nedorite – aceștia pur și simplu fie erau luați ostatici, fie erau împușcați. Iar apoi, mai către final, oamenii cu care nu s-au putut înțelege, Ana Politkovskaia, de exemplu, erau pur și simplu anihilați. Ana Politkovskaia, Natalia Estemirova și mulți alții au fost pur și simplu omorâți. Așa era construită strategia, pe mai multe direcții.”

Europa Liberă: De ce ar avea nevoie statul rus să-și amplifice prezența în Republica Moldova – informațională, propagandistică? Rusia nu are frontiere comune cu Republica Moldova, este și Ucraina la mijloc. Care este interesul?

Aslan Dukaev: „Da, dar atunci apare întrebarea – de ce are nevoie Rusia de Transnistria? Din câte înțeleg, trupele ruse până în prezent staționează în Transnistria. Asta înseamnă că inclusiv o țară mică precum Moldova prezintă interes pentru un stat imens, cum este Rusia, chiar dacă nu există o frontieră comună. Statele mari nu pot lăsa teritorii așa, pur și simplu, chiar dacă este vorba despre teritorii mici. Bineînțeles că nu. Există anumite interese ale statului rus în zonă, și nu doar ale statului rus - și ale Statelor Unite ale Americii, ale Turciei poate chiar, precum și ale Uniunii Europene. Este o politică normală”.

Europa Liberă: Cum își poate scoate statul Republica Moldova propriii cetățeni de sub influența informațională a Rusiei? Prin ce mecanisme? De exemplu, politica editorială a Europei Libere vorbește întotdeauna despre o prezentare echilibrată și corectă a informației, din mai multe surse. Ce șanse au aceste pârghii de corectitudine de a se opune propagandei extrem de dure, care de multe ori este la limita minciunii deschise?

Aslan Dukaev: „Din păcate, este un proces de durată. Nu se va întâmpla nimic imediat. Evident că propaganda rusească este agresivă, lovește drept în față, ea nu ține cont de standardele jurnalistice, se acționează după principiul: „important e să faci astăzi ceva, iar mâine să te faci că uiți și să te strădui ca și populația să nu mai țină minte”. Abordarea noastră este alta: noi privim în perspectivă. Tinerii de astăzi deja gândesc altfel și mie mi se pare că noi trebuie să ne orientăm anume către tineret, cei care mâine vor conduce acest stat. Adică dacă astăzi noi, ca sursă mass media, ne vom câștiga autoritatea și respectul în rândul tinerilor, atunci mâine acești oameni, devenind miniștri și prim-miniștri, vor aprecia ceea ce am făcut noi la timpul nostru”.

Europa Liberă: În Republica Moldova se discută acum mult subiectul corupției. Avem exemplul României, unde miniștri, premieri, demnitari foști și actuali sunt pur și simplu ridicați în cătușe și închiși pentru corupție. În Republica Moldova se discută despre cauze de răsunet, dar vedem că mai departe nu se întâmplă nimic. Și acesta pare a fi unul dintre aspectele care subminează foarte mult bazele statului și încrederea populației în elita politică. Impresia este că și corupția, de rând cu propaganda, este de asemenea o pârghie importantă de influență și de destabilizare a situației în orice țară, inclusiv în Republica Moldova…

Aslan Dukaev: „Absolut. Dacă într-adevăr în Republica Moldova au fost furate sumele despre care se discută, pentru un stat atât de mic acestea sunt niște sume enorme. Și îi înțeleg perfect pe cei care nu cred în astfel de politicieni, în astfel de guverne. Dar, din nou, dacă în Republica Moldova ar fi existat instituții puternice, o societate civilă puternică, toate aceste lucruri ar fi avut un impact mai mic. Instituțiile de drept și de menținere a ordinii publice trebuie să fie absolut independente și oneste. Din câte înțeleg, cazul este investigat de o companie internațională, nu? Desigur că este un lucru bun, dar dosarul penal împotriva acestor oameni trebuie să-l deschidă procurorul moldovean și nu, să zicem, un procuror de la Haga sau din altă parte. Din păcate, există astfel de situații. Dar în acest moment este vorba despre securitatea, inclusiv informațională, a statului independent Republica Moldova. Iată de ce trebuie să separăm aspectul lipsei de onestitate a unui număr de politicieni de miza care ține de viitorul întregului stat.”

Europa Liberă: Și ce viitor vedeți Dvs. pentru acest stat?

Aslan Dukaev: „Eu mă bucur foarte mult că Republica Moldova este adeptul aderării la Uniunea Europeană. Eu cred că Moldova trebuie să se orienteze către Europa în virtutea istoriei sale, în virtutea etnicității sale, a limbii și altă cale, din punctul meu de vedere, nu există. Și aici nu fac apel să se construiască un zid de separare cu alte state sau să fie declarat boicot, să zicem, Rusiei sau altcuiva. Și voi, și noi am avut o istorie comună cu Rusia, dar impresia mea este că viitorul Republicii Moldova este legat de Europa. Și cred că până la urmă așa și va fi”.

Europa Liberă: La summitul precedent al Parteneriatului Estic Republica Moldova a fost dată drept exemplu de parcurs european de succes. Acum, după un an, am ajuns la situația în care nu se mai pune problema ca la Riga Republica Moldova să depună o cerere de aderare la UE. Se pare că procesul s-a încetinit, inclusiv din cauza aspectelor despre care am discutat mai sus – clasa politică coruptă și o societate dezinformată. Sondajele de opinie arată că ideea de integrare europeană pierde din popularitate, iar la următoarele alegeri locale vor câștiga teren adepții integrării eurasiatice. Credeți că în acest context se mai poate vorbi despre o perspectiva europeană pentru Republica Moldova?

Aslan Dukaev: „Se poate, în mod sigur se poate. E adevărat că procesul este dificil și de durată. O țară întreagă trebuie să se restructureze. Eu locuiesc în Europa de aproape 20 de ani și am urmărit cum multe state din fostul lagăr socialist deveneau membre ale Uniunii Europene. Este un proces lung și de durată. Sub ochii mei Cehia a intrat în UE. Nu a fost deloc simplu, a fost destul de greu. În Cehia aveau loc procese similare, acolo și până în prezent mai există procese de corupție. Adică nu e o chestiune de doi-trei ani.

Uitați-vă la alt vecin din regiunea Mării Negre – Turcia. Aceasta încearcă să se apropie de Europa de la începutul anilor '60 și deocamdată nu reușește. Este așadar un proces lung. Dar, mai repet, din punctul meu de vedere, în virtutea istoriei, în virtutea etnicității sale, a culturii lingvistice și a culturii în general moldovenii sunt europeni. Altă cale nu există.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG