Linkuri accesibilitate

Un interviu la Strassbourg cu un europarlametar slovac pe tema așteptărilor de la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga.

Corespodenta noastră la Strasbourg l-a întâlnit prima oară pe europarlamentarul slovac Ivan Štefanec în urmă cu câteva săptămâni când, îmbrăcat într-un tricou cu chipul Nadiei Savcenko, participa, în Parlamentul European, la o acțiune de solidaritate cu pilotul ucrainian deținut în Federația Rusă.

Într-o discuție înregistrată ulterior, Ivan Štefanec a vorbit pentru Europa Liberă despre mizele Summitului de la Riga și viitorul european al unor țări ca Moldova, Georgia și Ucraina.

Potrivit politicianului de centru-dreapta, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetățenii din aceste țări să creadă în proiectul european este faptul că, spre deosebire de Rusia, UE oferă stabilitate și pace.

Europa Liberă: Domnule Štefanec, care credeți că este miza Summitului Parteneriatului Estic de la Riga?

Ivan Štefanec: „Cred că miza este evoluția de acum încolo a relațiilor UE cu țările Parteneriatului Estic, mai ales cu Ucraina. Sigur, în Ucraina, Moldova și Georgia, țări care au semnat deja Acorduri de Asociere, se așteaptă semnalul pentru viitor. Ce formă va avea colaborarea cu UE pe viitor? Există și din partea UE o așteptare generală că trebuie să mergem mai departe și să întărim relația cu aceste țări atât econimic cât și social sau cultural.”

Europa Liberă: Potrivit unor colegi care au obținut schița declarației finale de la Riga, nu ar exista nici o mențiunie in acest text cu privire la agresiunea Rusiei în Ucraina. De ce?

Ivan Štefanec: „Este o bună întrebare care ar trebui adresată celor care au redactat acest text. Cred că agresiunea rusească în Ucraina este un punct cheie care ar trebui discutat nu doar la Summitul de la Riga, dar în cadrul tuturor platformelor unde UE este prezentă, pentru că nu trebuie să ne abatem de la principiile legislației internaționale și principiile democratice. UE este campionul mondial la aceste capitole și trebuie să pună accent pe aceste lucruri cu orice ocazie.

Ca atare, agresiunea Rusiei in Ucraina ar trebui să fie fără discuție pe agendă la Riga, căci influențează nu doar situația din Ucraina, dar și dezvoltarea tuturor țărilor din Parteneriatul Estic. De asemenea, nici Crimeea nu ar trebui să fie uitată. Anexarea Crimeei a fost o încălcare a legislației internaționale. Chiar dacă Crimeea nu a fost menționată în acordurile de la Minsk - pentru că la acea dată obiectivul era încetarea focului și a pierderilor de vieți omenești - iată se pare că va fi menționată la Riga. Ideea este să nu uităm că atunci a început agresiunea rusească în Ucraina. După părerea mea, cazul Crimeei ar trebui să fie pus pe masa oricăror negocieri pe care UE le poartă cu Rusia. Mingea este acum în terenul Rusiei, care ar trebui să își schimbe poziția, altfel relațiile noastre mutuale nu vor cunoaște evoluții clare.”

Europa Liberă: Dar Crimeea se pare că va fi menționată în Declarația finală de la Riga. De ce însă nici un cuvânt despre implicarea Rusiei în estul Ucrainei?

Ivan Štefanec: „Sigur, eu pot doar prezenta poziția mea sau a grupului meu politic, care nu este alta decât respectul legii și angajamentelor internaționale. Cred că pentru o pace de durată în estul Ucrainei cea mai bună soluție ar fi o misiune de observatori internaționali. Această soluție s-a dovedit de succes în Balcanii de Vest și cred că ar fi foarte funcțională și în estul Ucrainei. De aceea cred că trebuie să presăm pe mai departe Rusia să agreeze o astfel de soluție.”

Europa Liberă: Domnule Štefanec, ar fi posibil ca in ciuda acestui text slab, in comparatie cu cel de la Vilnius, dupa summitul de la Riga tarile Parteneriatului Estic sa se apropie si mai mult de UE pe masura ce aplica reformele prevăzute in Acordurile de Asociere? Altfel spus, ce se va decide la Riga va fi mai putin important decat ce se va intampla, in fapt, in fiecare dintre cele 6 țări, si mai cu seama in Georgia, Moldova si Ucraina?

Ivan Štefanec: „Evident că cele trei țări menționate de Dvs se vor apropia inevitabil din ce în ce mai mult de UE. Numai dacă ne uităm la schimburile comerciale vedem că balanța înclină clar către UE si nu către Rusia, atât în Ucraina cât și in Moldova și Georgia. Si exista un potențial și mai mare, care exploatat va aduce beneficii atât acestor țări cât și UE.

Însă aici nu este vorba doar de economie. O relație mai strânsă cu UE înseamnă și intărirea zonei de stabilitate si pace, exact contrariul a ceea ce Rusia încearcă să facă în aceste teritorii, adică destabilizare și război. Acțiunile rusești provoacă haos și instabilitate.

Ceea ce dorim să obținem dupa summitul de la Riga este stabilitate si pace in vecinătatea noastră estică prin apropierea partenerilor estici de noi. Războiul hibrid dus de Rusia nu se limitează, din pacate, în aceste țări. Vedem și in țări UE, in tara mea, Slovacia, de exemplu, dar si in alte țări din centrul si estul Europei. Propaganda, dezinformare si asa mai departe. Aceste chestiuni trebuie combatute din interiorul UE, si ce trebuie sa facem este sa spunem adevarul, caci propaganda rusă spune doar minciuni. Eu nu cred că trebuie să facem cum face Rusia.

Noi trebuie să fim uniți, inclusiv in pozitia noastra fata de partenerii estici, si să prezentăm onest avantajele si politicile UE, care ofera cel mai bun model de prosperitate, stabilitate si pace partenerilor nostri. Asadar, cel mai bun instrument cu care putem combate propaganda rusească este să spunem adevărul despre UE.”

XS
SM
MD
LG