Linkuri accesibilitate

Agent sub Hitler, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu (III)


(Sursă: ACNSAS, R 249556, f. 89.jpg)

(Sursă: ACNSAS, R 249556, f. 89.jpg)

Biografia secretă a lui Fritz Cloos (1 mai 1909, Braşov – 3 mai 2004, Waakirchen), conservată în arhiva CNSAS.

Poetul Oskar Pastior denunţat de Cloos

Într-adevăr, Fritz Cloos, ca fost colaborator al S.D. ştia exact ce fel de informaţii sunt importante pentru un serviciu secret, furnizînd poliţiei politice o sumedenie de date valoroase din punct de vedere operativ. În rapoartele ofiţerilor în care activitatea lui Cloos este analizată în urma unor verificări sistematice se menţionează şi contribuţiile acestuia la „rezolvarea” cu succes a unor cazuri.

Astfel, într-o adresă din 18 decembrie 1959, trimisă de Securitatea din Oraşul Stalin (precum se numea atunci oraşul Braşov) către Direcţia a II-a la Bucureşti, maiorul Ernest Deitel, care apare şi în alte numeroase dosare politice din anii 1950, reliefează aportul deosebit al lui Cloos la identificarea, arestarea şi condamnarea unor persoane. Deitel întocmeşte o listă lungă de persoane despre care agentul Cloos a furnizat informaţii utile, folosite apoi în acţiuni de reprimare.

În „referatul” de propunere de a se aproba trimiterea definitivă a agentului „Mihăilescu Gheorghe” în R.F.G. cu sarcini contrainformative, din 20 iunie 1960, semnat de şeful Direcţiei a II-a, col. I[sidor] Hollinger şi şeful serviciului, Feodor Maximenco, agentul Cloos este lăudat pentru sinceritatea sa şi capacitatea de a rezolva cu succes problemele legate de activitatea informativă. În acelaşi document se precizează şi faptul că „este ataşat şi dependent de organele de Securitate prin materialele ce le-a furnizat despre o serie de elemente de naţionalitate germană care au fost arestate şi condamnate”. Printre persoanele enumerate în acest material cuprinzător despre care agentul a furnizat aparatului represiv date utilizabile – adică „informaţii despre activitatea [lor] contrarevoluţionară” - este nominalizat şi preotul protestant din Oraşul Stalin (Braşov), Konrad Möckel (1892-1965), condamnat în fruntea unui lot de inculpaţi în cadrul aşa numitului proces „Biserica Neagră” din 1958 . Pe listă mai apare şi numele prozatorului Andreas Birkner, condamnat în cadrul unui proces răsunător, intentat unui număr de cinci scriitori germani în 1959 la Braşov.

(Sursă: ACNSAS, R 249556, f. 88.jpg)

(Sursă: ACNSAS, R 249556, f. 88.jpg)

Într-un alt document, din mai 1958, se subliniază că informaţiile furnizate de „Mihăilescu Gheorghe” („Lăzărescu Ioan”) au fost verificate de agenţii „Radu Constantin“ şi „Petre Valer“ , şi, cum se spune în altă parte, informaţiile s-au „confirmat în întregime” . Totodată, în materialele poliţiei politice se reliefează faptul că „Lăzărescu Ioan” („Mihăilescu Gheorghe”) a furnizat informaţiile operative care au dus la arestarea lui Grete Löw.

Pe lîngă personalităţile publice, amintite mai sus, lista întocmită de securişti cu „victimele” lui Cloos, cuprinde şi numele unor persoane mai puţin cunoscute ca, de pildă, Grete Löw (ortografiată şi Loew).

Aceasta era o fostă colegă de servici a poetului sibian Oskar Pastior (1927-2006).

O publicație Oskar Pastior

O publicație Oskar Pastior

Aşa ca şi alţi etnici germani din România (bărbaţi între 17 şi 45 de ani, femei între 18 şi 35 de ani), tînărul Pastior fusese deportat între 1945 şi 1949 la aşa numita muncă de reconstrucţie în U. R. S. S. Impresiile din timpul şederii într-un lagăr de muncă din Ucraina sovietică le-a descris într-un ciclu de poeme, lăsate în custodia lui Grete Löw (n. 1927), din Sibiu, în anul 1955, cînd s-a mutat la Bucureşti unde a început să studieze germanistică. Löw a arătat poeziile şi lui „Lăzărescu Ioan”, iar acesta nu a ezitat să o denunţe Securităţii.

Într-un material informativ, predat ofiţerului său de legătură, căpitanul Ion Nardin, la data de 19 martie 1959, „Lăzărescu Ioan” descrie împrejurările prin care a ajuns să afle de existenţa poeziilor lui Oskar Pastior, menţionează că Löw i-a citit cîteva texte pe care el le consideră antisovietice şi duşmănoase:

„Eu m-am interesat de acest student [adică: Pastior] şi am întrebat dacă n-are ceva scris la mînă din lucrările acestui poet. Grete Löw a adus nişte foi şi a spus:

»Aceste poezii au fost scrise de mult, după întoarcerea lui Pastior-Capesius din URSS unde el a fost la muncă de reconstrucţie.«

Poeziile citite de Löw au avut fără îndoială un caracter antisovietic.

Eu am întrebat dacă toate aceste poezii [pe care le-a] avut în mînă, au acelaş caracter?

»Nu, numai cîteva din trecut. El a scris foarte multe poezii cu caracter liric. El scrie cam mult, el e foarte productiv, dar nu toate poeziile lui Pastior Capesius sînt reuşite.«”

Ofiţerul menţionează că în urma acestor informaţii se va deschide „acţiunea de verificare” a lui Pastior . Din menţiunea securistului mai rezultă că Löw se afla deja în vizorul Securităţii din cauza unui contact cu un cetăţean străin care i-ar fi adus un „cifru pentru a coresponda cu fratele ei din Austria”.

Suspiciunile poliţiei secrete faţă de Löw s-au amplificat în urma denunţului. O încercare de racolare a eşuat. Au urmat şicane şi confiscarea textelor lui Pastior. Din cauza opoziţiei faţă de propunerea de a colabora, în 1959 Securitatea a dispus arestarea şi condamnarea lui Grete Löw la 7 ani de închisoare. După ce a fost pusă în libertate, înainte de termen, în 1961, ea a depus o cerere de emigrare în Germania.

Pentru contribuţia sa la arestarea lui Grete Löw şi pentru demascarea caracterului duşmănos al poeziilor lui Pastior, Fritz Cloos a fost recompensat cu 500 de lei plus 180 de lei pentru cheltuieli legate de deplasarea de la Braşov, unde-şi avea domiciliul, la Sibiu, unde locuia Löw.

XS
SM
MD
LG