Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Relația UE-Moldova este centrată acum pe obligațiile legale ale părților de aplicare a Acordului de Asociere”


Interviul dimineții cu expertul Institutului de Securitate al Uniunii Europene.

În această săptămână, joi şi vineri, la Riga va avea loc evenimentul cel mai important pentru regiune – summit-ul Parteneriatului Estic. Şeful statutului, Nicole Timofti se pregăteşte să reprezinte, în fruntea unei delegaţii, Republica Moldova. Dar va fi oare ceva mai mult decât o reuniune a bilanţurilor intermediare?

Expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu a acceptat să ne împărtăşească viziunea sa legată de acest eveniment.

Nicu Popescu: „Pentru fiecare stat membru al Parteneriatului Estic mizele summit-ului de la Riga sunt foarte diferite. Pentru state ca Armenia, Azerbaidjan sau Belarus, care nu au Acorduri de asociere semnate cu UE şi nici nu au intenţia de a semna astfel de acorduri, miza summit-ului de la Riga este să-şi dezvolte un nou model de relaţii cu UE care nu sunt bazate pe acorduri de asociere.

Pentru Ucraina şi Georgia miza este, în mare parte, obţinerea unor semnale privind liberalizarea vizelor. În cazul Ucrainei e vorba şi de sprijin în contextul conflictului cu Rusia, dar şi de sprijin economic, pentru că Ucraina continuă să se afle într-o situaţie foarte dificilă atât din punctul de vedere al securităţii, cât şi economic, social şi politic.

Cât priveşte Republica Moldova, summit-ul de la Riga are mize ceva mai reduse, parţial din cauza faptului că Moldova a obţinut practic tot ce şi-a dorit din oferta Parteneriatului Estic. Acordul de asociere este semnat, liberalizarea vizelor s-a produs un an în urmă - în acest sens aşteptările Moldovei sunt de altă natură.

Pe de altă parte, Acordul de asociere dintre UE şi Moldova se aplică de mai puţin de un an, suntem la începutul parcursului de implementare a prevederilor acordului şi este oarecum devreme să mai solicităm vreo readaptare sau accelerare a acestui proces. Cred că relaţia UE-Republica Moldova este, acum, mai centrată şi mai concentrată pe obligațiile legale ale Moldovei şi UE care reies din Acordul de asociere, dar nu din diplomaţia legată de summit-ul de la Riga sau din declaraţia finală a acestui summit.”

Europa Liberă: Faptul că formularea din proiectul declaraţiei finale nu se referă direct la aspiraţiile de integrare europeană ale statelor partenere cum trebuie să se citească?

Nicu Popescu: „Nu trebuie să fie citită nici negativ, nici pozitiv în cazul Republicii Moldova. Pentru că, după cum spuneam, Republica Moldova şi UE au un document de circa o mie de pagini - Acordul de asociere - care creează obligaţii legale pentru ambele părţi, în care este menţionat că Moldova este un stat european şi, implicit, se face o aluzie la faptul că Moldova ar putea depune o cerere de aderare pe viitor.

Toate elementele de care are nevoie Republica Moldova în relaţia sa cu UE se conţin în Acordul de asociere. Acest acord e mult mai important, şi ca pondere legală, şi ca pondere economică, decât nişte declaraţii de la un summit la altul. Aceste declaraţii sunt nişte impulsuri diplomatice, politice, dar nu sunt documente cu obligaţii legale pentru semnatari.

Cred că este mult mai important în acest moment să ne concentrăm pe monitorizarea implementării Acordului de asociere. Reuşita parcursului european al Republicii Moldova reiese din implementarea Acordului de asociere şi nu din declaraţiile de la acest summit. Summit-uri au fost şi vor mai fi, ele sunt un important moment calendaristic în diplomația internaţională, dar nu creează obligaţiuni legale, spre deosebire de Acordul de asociere.”

Europa Liberă: S-au grăbit autorităţile de la Chişinău când vehiculau ideea că la Riga va fi pusă pe masă cererea formală a Republicii Moldova de a deveni stat candidat?

Nicu Popescu: „Acest lucru s-a făcut într-un anumit context politic. Astăzi, contextul politic, în special de la Chişinău, este diferit. Majoritatea politică pro-europeană este mult mai fragilă. La Bruxelles, credibilitatea Republicii Moldova este mult mai redusă decât acum un an. Ambiţia politică de acum un an nu mai corespunde potenţialului de credibilitate politică a Republicii Moldova de astăzi, care este mult mai redus faţă de un an sau jumătate de an în urmă.”

Europa Liberă: Ce a făcut acest potenţial mai redus?

Nicu Popescu: „Potenţialul de credibilitate a Moldovei s-a redus în primul rând din cauza evoluţiilor de la Chișinău. Pe de o parte, nu a fost creată o majoritate pro-europeană fermă. Pe de altă parte, scandalul legat de sistemul bancar,

Criza de credibilitate legată de instabilitatea din sistemul bancar a aruncat o umbră asupra întregii ţări, asupra întregului sistem politic...

de dispariţia unor sume fabuloase de bani, a ridicat semne de întrebare faţă de funcţionalitatea instituţiilor de stat în ansamblu.

Această criză de credibilitate legată de instabilitatea din sistemul bancar a aruncat o umbră asupra întregii ţări, asupra întregului sistem politic, a centrat atenţia europenilor asupra gravelor disfuncţionalităţi şi asupra corupţiei mult mai ridicate decât credea UE că este.

În aceste circumstanţe, atât eşecul politic de a crea o majoritate pro-europeană în condiţiile în care această majoritate, teoretic, pur matematic, era deja prezentă în Parlament, cât şi aceste eşecuri de guvernare au afectat foarte grav imaginea Republicii Moldova în UE.”

Europa Liberă: Citez o declaraţie a ministrului de externe a României, Bogdan Aurescu: „Summit-ul de la Riga are datoria să ofere o perspectivă europeană statelor care şi-o doresc”. Pot înţelege că prietenia pe care o manifestă România în raport cu republica Moldova o obligă, practic, la astfel de atitudini. Dar, totuşi, de ce demnitarul român zice asta, dacă este clar că această perspectivă europeană nu va fi oferită, cel puţin acum?

Nicu Popescu: „Este o modalitate foarte răspândită în UE, dar şi în practica diplomatică internaţională, ca în ajunul unor summit-uri sau a unor negocieri statele să-şi declare anumite poziţii, parţial maximaliste, înţelegând faptul că, probabil, se vor retrage uşor din aceste poziţii. Dar este important să-ţi prezinţi interesele, să ţi le aperi în negocierile în primul rând din interiorul UE, astfel încât, cu timpul, să

Riscurile pentru parcursul european al R. Moldova vin astăzi din situaţia politică şi economică din Moldova...

creezi o dinamică politică care ar permite dacă nu astăzi, atunci mâine sau peste câţiva ani, ca o declaraţie a unui viitor summit să ofere Republicii Moldova o perspectivă mai promiţătoare decât se oferă la etapa actuală.

Este o pregătire a terenului, dar şi o menţinere pe agendă a acestei discuţii privind şansele de aderare ale Republicii Moldova la UE, indiferent de climatul politic de astăzi din UE. Este o diplomaţie pe termen lung. Riscurile pentru parcursul european al Republicii Moldova vin astăzi din situaţia politică şi economică din Moldova, situaţie care are toate şansele să arunce înapoi parcursul european al ţării.”

Europa Liberă: L-am auzit pe preşedintele Nicolae Timofti, care va conduce delegaţia Republicii Moldova la acest summit, cum le spunea cetăţenilor deunăzi, participând la un eveniment, că va spune la Riga că Republica Moldova vrea să devină stat membru al UE. S-ar pune într-o situaţie jenantă? Din perspectivă diplomatică, cum ar arăta asta?

Nicu Popescu: „Nu ar crea probleme. Domnul preşedinte ar exprima prioritatea principală de politică externă a Republicii Moldova la etapa actuală, la fel cum orice alt stat european sau post-sovietic îşi va declara intenţiile sale diplomatice. Dacă un anumit stat nu vrea să adere la UE şi o spune sus şi tare la summit-ul Parteneriatului Estic este o practică diplomatică normală.

Pe de altă parte, dacă un stat ca Moldova îşi exprimă dorinţa de aderare la UE, şi aceasta ar fi o practică diplomatică normală, chiar indispensabilă. Evident, astfel de declaraţii sunt mult mai credibile şi mai serioase dacă politica externă, dinamica de reforme vin să întărească credibilitatea unor astfel de demersuri. Anume credibilitatea procesului de reforme din Republica Moldova a avut de suferit în ultimul timp.”

Europa Liberă: Dar dacă aceste state - Ucraina, Republica Moldova, Georgia - ar reuşi să se pună de acord şi să ceară printr-o declaraţie, printr-un apel la acest summit perspectivă de aderare, cum va fi privit dinspre UE acest demers?

Nicu Popescu: „Cred că nici Moldova nu prea vrea să-şi lege demersul său pro-european de perspectivele europene ale Georgiei sau Ucrainei, care sunt într-o situaţie şi geografică şi geopolitică mai complicată decât Republica Moldova. De aceea, probabil, nici pentru Republica Moldova nu ar fi foarte avantajos dacă se face un front comun excesiv sau prea vizibil cu alte ţări. Până la urmă în relaţiile internaţionale soliciţi maxim, dar primeşti ceea ce reuşeşti să obţii în urma unor negocieri şi cedări de poziţii. Această situaţie nu ar trebui să ne îngrijoreze, inclusiv pentru că unele state vin la Riga cu intenţia fermă de a evita angajamente excesive dintre UE şi Parteneriatul Estic.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, aţi lucrat o perioadă cu guvernul de la Chişinău, e adevărat cu un alt guvern sprijinit de o majoritate plenipotenţiară, dar cunoaşteţi cum funcţionează lucrurile la Chişinău. Aveţi încredere că Moldova va reuşi să pună în practică reformele prinse în agenda de asociere?

Nicu Popescu: „Situaţia din Moldova este foarte complicată, dar este important să menţinem şi un anumit grad de calm analitic, care se vede şi vine parţial din comparaţia Republicii Moldova cu alte state din regiune. Din păcate, toţi ştim că Moldova nu este nici Elveţia, nici Germania, lucrul acesta are lungi explicaţii istorice şi geografice, Moldova a pornit dintr-o situaţie economică şi geopolitică foarte dificilă.

Până acum Moldovei i-au reuşit foarte multe comparativ cu celelalte state din Parteneriatul Estic, dar dacă ne uităm şi la recenta destabilizare din Macedonia şi din Balcani, sau cât de dificile sunt reformele într-un stat ca Bosnia (amintesc că Bosnia şi Macedonia au perspectivă de aderare de aproape 15 ani), vedem că acest tip de tranziţii şi reforme nu se fac nici rapid, nici uşor. Moldova, atât comparativ cu alte state post-sovietice, cât şi comparativ cu unele state din Balcani, a făcut anumite progrese. Evident, aceste progrese sunt insuficiente dacă dorim ca Moldova într-adevăr să se rupă de trecutul său problematic.

Dacă ne referim la guvernarea actuală sau la mai multe întruchipări ale sale, evident că orice guvernare trece prin faze de reforme mai active sau mai pasive. Cred că realizările Moldovei din ultimul an şi liberalizarea vizelor, şi liberalizarea spaţiului aerian, şi negocierea foarte rapidă a Acordului de asociere, crearea zonei de liber schimb cu UE sunt realizări incontestabile. Dar ele au fost umbrite şi subminate de nişte eşecuri. Aceste eşecuri ţin în primul rând de lupta împotriva corupţiei.”

Europa Liberă: Au existat mişcări şi manifestaţii care ar demonstra că s-a prefigurat un gen de presiune populară în Republica Moldova, care a reuşit la un moment dat chiar să determine autorităţile să publice un raport al unei investigaţii pe marginea situaţiei din sectorul bancar. Am auzit experţi care zic că un lucru de acest fel ar putea „detona” chiar un început de luptă eficientă cu corupţia. Cum se văd lucrurile din perspectiva domniei voastre?

Nicu Popescu: „Este prea devreme. Evident, impulsul politic al acestor proteste contează. Chiar dacă este un gest simbolic, să publici un raport plasându-l online este mult mai simplu decât să lupţi într-adevăr cu corupţia. Evident, Moldova va fi judecată în funcţie de modul cum va lupta cu corupţia, iar primul test va fi continuarea unor investigaţii credibile legate de acest furt din sistemul bancar. Chiar şi cu elucidarea acestui caz, problemele de disfuncționalitate la nivel de stat vor rămâne şi vor trebui combătute dacă Moldova îşi doreşte nu atât să-şi recâştige credibilitatea internaţională, cât să recâştige credibilitatea propriilor cetăţeni. Or, instituţiile statului în acest moment se află într-o criză gravă de credibilitate în faţa propriilor cetățeni în primul rând. Iar efectele sunt popularitatea din ce în ce mai redusă a ideii de integrare europeană, popularitatea crescândă a unor politicieni sau populişti, sau pro-eurasiatici.

Toate aceste situaţii complicate atât pentru politica internă, cât şi pentru cea externă a Republicii Moldova reies până la urmă din acest eşec de a încerca să fie combătută corupţia în ultimii patru-cinci ani în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG