Linkuri accesibilitate

O dezbatere și nouă pelicule din Polonia, Canada, Spania, SUA, Franţa şi Moldova, care pot fi vizionate până pe 18 mai,

La Chișinău are loc Festivalul Internațional de Film Documentar „Cronograf”, aflat la 12 ediție. Anul acesta organizatorii au introdus o inovație. Pe lângă festival – au loc dezbateri între participanții la festival și public. O relatare despre o asemenea dezbatere, miercuri seara, care s-a intitulat „Filmul ca motor al transformărilor sociale”.

Pornind de la premisa că filmul este în măsură să genereze transformări sociale, organizatorii au selectat pentru program pelicule ce scot în prim plan metehnele unei societăţi, de ordin politic sau social. Bunăoară, filmul „Ultimul tren spre casă/Last train home” abordează fenomenul migraţiei şi prezintă istoria unor familii separate, întrucât părinţii sunt nevoiţi să lucreze la sute de kilometri de casă şi de copii lor.

Urmărind o altă peliculă din cadrul festivalului, numită „E greu să fii iubit de idioţi/It’s hard being loved by jerks”, spectatorii vor vedea ce probleme apar atunci când există o confruntare între două culturi în jurul a ceea ce înseamnă libertatea de exprimare.

În timpul dezbaterilor despre filmul ca motor al transformărilor sociale, Richard Peña, profesor de studii de film la Columbia University ( SUA), unul din conducătorii programului a ţinut să precizeze că realizatorii producţiilor au pornit de la fenomene şi situaţii care provoacă întrebări, fără a oferi însă răspunsuri:

Prof. Richard Peña la dezbaterea de la Chișinău

Prof. Richard Peña la dezbaterea de la Chișinău

„Uneori poate fi vorba despre o problemă specifică, care depinde de schimbarea unei legi specifice. Alteori, problema poate fi adânc implantată în mentalitatea oamenilor şi a întregii societăţi şi atunci atitudinea lor ar putea fi schimbată doar după lungi discuţii. Uneori schimbarea poate fi făcută doar lucrând în interiorul unui sistem politic, şi alteori fiind de cealaltă parte a baricadei. Ţinând cont de aceste lucruri, am încercat să venim cu o serie de filme din cât mai multe ţări posibil, astfel încât să arătăm diferite căi prin care oamenii s-au gândit că filmele pot influenţa schimbările sociale.”

Pentru că aceste filme s-au născut din probleme cotidiene, intenţia autorilor a fost să deplaseze discuţia din planul abstract al politicului spre oameni, să-i pună pe gânduri, iar alteori să facă să conştientizeze nivelul lor de implicare sau din contra, indiferenţă, menţionează organizatorii.

Adam Michnik la Chișinău

Adam Michnik la Chișinău

În acest context, cunoscutul jurnalist polonez, Adam Michnik, istoric şi fost disident a spus că istoria mondială cunoaşte multe situaţii în care lucrările oamenilor de cultură, fie scriitori sau regizori au provocat mişcări de luptă împotriva discriminării, mişcări de solidaritate. Totuşi spune el, cultura nu este precum un regiment militar, care acţionează la comandă, de aceea schimbările din conştiinţa oamenilor se produc treptat:

„Nu trebuie să credem că filmul poate avea un rol decisiv, însă el poate fi un pretext pentru o eventuală mişcare socială. Filmul în sine sau literatura, nu pot produce schimbări. Nu trebuie să aşteptăm rezultate imediate şi evidente pentru toţi. Cultura nu poate fi privită unilateral. Am putea aborda creaţiile culturale: filme, lucrări scrise, din perspectiva că datorită lor oamenii şi-au deschis orizonturile şi privesc cu alţi ochi ceea ce se întâmplă în jurul lor, în societate, precum şi în relaţiile cu ceilalţi.

Vorbind despre reacţiile pe care le poate produce un film, Adam Michnik a pomenit de recenta producţie rusească „Leviathan”, peliculă care în opinia sa reprezintă o radiografie a societăţii ruseşti. Respectiv, notează el, aceasta a fost mai puţin acceptat, decât blamat.

Participanţii la discuţii, în mare parte studenţi au susţinut ideea că un film axat pe problemele unei societăţi, de exemplu corupţia, ar putea avea impact asupra cetăţenilor, însă cu condiţia ca acesta să aibă cât mai mare vizibilitate, spune Alina Rusu, studentă la drept:

„Cred că e greu ca un film să schimbe viziunile cetăţenilor, însă dacă filmul va fi promovat mai mult, va fi derulat de mai multe posturi, va avea succes. Evident că orice film naşte discuţii, dar mai contează şi ce persoane vom aduna în sală. Unii au venit, s-au uitat şi au plecat, alţii într-adevăr vor să discute.”

O altă tânără cu care am stat de vorbă, pe nume Selnina, a invocat problema apatiei pe care o manifestă mulţi dintre cetăţeni faţă de producţiile cinematografice de acest gen:

„Nu este motivarea pentru societate pentru a privi astfel de filme. O mare parte din prietenii şi cunoscuţii mei, doar dacă sunt interesaţi de anumite probleme se uită la filmele documentare. Îmi dau seama după o astfel de discuţie că ar fi bine să privim şi cei care se interesează de dezvoltarea unor politici, ei privesc filme documentare, văd anumite situaţii, care şi cum au acţionat, se deduce o anumită concluzie şi o anumită idee.”

În programul proiecţiilor din seria „Filmul ca motor al transformărilor sociale” au fost incluse nouă pelicule din Polonia, Canada, Spania, SUA, Franţa şi Moldova, care pot fi vizionate până pe 18 mai. Proiectul este organizat de instituţia culturală Culture.pl, care promovează cultura poloneză în întreaga lume, acţiunea fiind parte a programului de dezvoltare şi cooperare culturală dintre Polonia şi ţările Parteneriatului Estic.

XS
SM
MD
LG