Linkuri accesibilitate

Stratfor: e posibil ca țările care s-au ferit în mod tradițional de alianțe militare să audă apelurile la cooperare militară.

Mai multe evenimente care au coincis recent demonstrează cât de dinamică este în zilele noastre relația dintre Rusia, pe de-o parte, și statele baltice și țările nordice, pe de alta, se spune într-o analiză Stratfor dată nu demult publicității.

Zece țări NATO și Suedia au lansat în 4 mai un exercițiu militar de două săptămâni în Marea Nordului, pentru îmbunătățirea capacității lor de ripostă împotriva submarinelor.

În aceeași zi, Finlanda - care nu e membră NATO - a început să trimită scrisori celor cam 900.000 de rezerviști ai săi ca să-i informeze despre rolul lor într-o potențială situație de criză.

Între timp. ministerul suedez de externe s-a plâns oficial autorităților ruse că vasele rusești deranjează lucrările de instalare a unui cablu submarin în apele dintre Suedia și Lituania, ultima dintr-o serie de plângeri oficiale legate de acțiunile Rusiei din zonă.

Concomitent, miniștrii de externe suedez și lituanian s-au întîlnit la Chișinău cu conducerea pro-europeană a Republici Moldova.

Activitatea militară rusă, în special aeriană, de-a lumngul granițelor NATO s-a intensificat în ultimele luni, continuă analiza Stratfor.

În martie, rușii au organizat manevre militare în Marea Neagră, Marea Baltică și de-a lungul frontierei cu Finlanda, manevre care au simulat o confruntare pe scară largă cu Occidentul.

Aceste exerciții, constată Stratfor, nu au fost așa de mult o amenințare directă la adresa regiunii, cît o demonstrație - colosală spune Stratfor - a puterii militare a Rusiei împotriva NATO și a altor puteri regionale, în speciali balticii și țările nordice.

Rusia împinge în mod constant frontierele de securitate în regiune ca să-și arate puterea.

În 3 mai, armata letonă a anunțat că un submarin și două vase rusești au fost detectate la 5,2 mile nautice de apele teritoriale letone din Marea Baltică, ultimul din mai multe incidente similare care au avut loc în ultimele luni.

În 28 aprilie, marina finlandeză a lansat încărcături explozive de mărimea unor grenade în apă de mică adîncime pentru a avertiza un presupus submarin străin depistat în apropiere de Helnsinki.

În octombrie 2014, armata suedeză a lansat o amplă operațiune de căutare a unui preusupus submarin străin în apropiere de Stockholm.

Acțiunile Rusiei în apele din apropiere de țările baltice și cele nordice nu se reduc însă la submarine. Vase rusești, despre care s-a presupus că participau la exerciții militare, au oprit de patru ori instalarea cablului submarin NordBalt, destinat ușurării comerțului cu electricitate dintre Suedia și Lituania.

Statele baltice și cele nordice se află într-o regiune cu importanță strategică pentru Rusia. Extinderea NATO spre țările baltice la începutul anilor 2000 a adus Alianța mai aproape de Rusia ca niciodată, la 130 de km distanță de St. Petersburg.

Iar Norvegia, țară membră NATO, a cerut ca Alianța să devină mai activă în Marea Barents și în Arctica, unde Rusia își sporește prezența.

Finlanda și Suedia sînt în mod oficial nealiniate și au rămas neutre de la al doile război mondial încoace.

Cu toate acestea, criza din Ucraina și activitatea militară sporită a Rusiei în regiune a reaprins dezbaterea legată de alinierile de apărare ale finlandezilor și suedezilor se spune în analiza Stratfor.

Deși nici una dintre aceste țări nu a cerut oficial intrarea în NATO, Suedia participă pentru prima oară la manevre militare NATO anti-submarine. Atît Finlanda cît și Suedia iau parte la efortul de a întări cooperarea în domeniul apărării pentru contracararea manevrelor rusești din zonă. În aprilie, demnitari din Finlanda și Suedia s-au alăturat omologilor lor din Danemarca, Norvegia și Islanda în a cere o mai mare cooperare militară între țările lor.

Sporirea activității miltare rusești în regiune a făcut de asemenea ca unele țări să-și mărească cheltuielile destinate apărării.

În 18 aprilie, parlamentul lituanian a votat reinstituirea serviciului militar obligatoriu, ca răspuns direct la criza din Ucraina.

Deși autoritățile finlandeze neagă că scrisorile trimise celor 900.000 de rezerviști sînt legate de activitățile sporite ale Rusiei în apropiere de granițele Finlandei, anvergura acestei campanii sugerează tocmai o asemenea legătură, susține analiza Stratfor.

În sfîrșit, mai multe țări, cel mai mult Suedia și țările baltice, au fost implicate în eforturile de a crea o alianță regională de mari dimensiuni pentru a contracara acțiunile Rusiei în Europa centrală și de est.

În 4 mai, ministrul de externe al Suediei Margot Wallström și omologul ei lituanian Linas Linkevičius au vizitat Repblica Moldova, în pregătirea summitului Parteneriatului estic de la Riga, din mai.

Suedia și balticii, între alții, au încurajat ferm Moldova, Ucraina și Georgia să ia măsuri pentru integarea europerană, să-și consolideze relațiile cu țări ca România și Turcia, pentru a creea o rețea de alianțe sprijinită de Statele Unite, care să ajungă de la baltici în nord, la Marea Neagră și Turcia, în sud.

Mișcările militare ale Rusiei în apropiere de țările baltice și cele nordice nu se vor termina curînd, și în același timp e puțin probabil că se vor înteți.

Cu toate acestea, manevrele militare mișcările rușilor în regiune sînt un semnal constant al potențialei amenințări a Rusiei pentru regiune.

Țările baltice și cele nordice vor dori și mai mult însă să coopereze la apărarea regională și la întărirea politicilor de apărare în interiorul în NATO, dar și în țările care nu fac parte din NATO.

Și din cauza provocărilor Rusiei în regiune, e posibil ca exact acele țări care s-au ferit în mod tradițional de alianțe militare, cum sînt Finlanda și Suedia, să audă aceste apeluri, se spune în încheirea analizei Stratfor.

XS
SM
MD
LG