Linkuri accesibilitate

„Doar cinci procente din demnitarii aleși ai Moldovei sînt din rîndurile tineretului”


La prezentarea unui raport pe tema tineretului

La prezentarea unui raport pe tema tineretului

Interviul dimineții cu Alex Petrov autorul unui raport „Expert Grup” asupra politicilor pentru tineret.

Cheltuielile pentru politicile de tineret par să crească spectaculos în acest an. Dar este oare impresionantă şi diminuarea tradiţionalelor probleme şi provocări cu care se confruntă de ani buni generaţii deja de tineri?

Expertul Centrului analitic „Expert grup”, Alex Petrov, a făcut o analiză a stării de lucruri în acest sens şi ne va împărtăşi concluziile şi consideraţiile sale.

Europa Liberă: Voi folosi din capul locului o întrebare pe care chiar Dvs. aţi formulat-o în analiza pe care aţi realizat-o sub auspiciile centrului „Expert-grup”: de ce este important ca statul să investească poate în mod prioritar în politicile de tineret?

Alex Petrov: „Foarte bună întrebare. Din capul locului noi am încercat această întrebare să o discutăm pe interior în cadrul mai multor întâlniri cu experți, cu analitici, cu gânditori strategici: de ce este nevoie să cheltuim un buget adițional pentru probleme de tineret? Dacă vorbim de educație, formare, tineret atunci acolo sunt bani alocați de Ministerul Educației, dacă vorbim de integrare socială sau anumite elemente de incluziune - atunci este Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, dacă vorbim de economie - este Ministerul Economiei.

Ce însemnă o politică de tineret? Atunci când se pune întrebarea în felul următor, ideea generală pleacă în primul rând în procesul de participare sau în faptul că Moldova a devenit la nivel de politici puțin mai democratică, s-a maturizat. Și atunci, politicile publice se stratifică, ele devin politici ramificate în anumit grup social, de exemplu, sunt politici foarte orientate pentru împuternicirea femeilor, alte orientate pentru persoane în etate, altele pentru șomeri și aici apare și tineretul care nefiind nici copii și nici maturi au nevoie de o abordare specifică din partea statului.

Vorbim aici de anumite probleme specifice cu care se întâmpină tinerii. Iar premiza se pornește de la următorul fapt: că toate deciziile care se iau în stat la moment vor afecta în viitor acești tineri care sunt la moment încă tineri, vor afecta peste doi, trei ani când ei deja vor fi maturi. Și atunci, statul trebuie acum să întrebe tinerii, ca cel puțin să-i implice în procesul de luarea deciziilor în așa fel, încât când ei vor deveni maturi să fie deja pregătiți de acele modificări sociale, economice care au loc acum.”

Europa Liberă: Dle Petrov a atrage atenţia în primul rând la lectura a notei analitice pe care aţi scris-o, e că resursele bugetare destinate sectorului Tineret ar fi crescut de trei ori în anul 2015. E la mijloc o schimbare radicală de abordare din partea statului faţă de tineri, adică faţă de circa 25 la sută din populaţie?

Alex Petrov: „Da, exact. Tinerii reprezintă a patra parte din populația Republicii Moldova, iar bugetul Ministerului Tineretului și Sportului a escaladat până la 22 milioane, de la un buget clasic pe care îl primea în anul 2009 cam șase, maxim șapte milioane, în anul 2015 el devine de trei ori mai mare. Noi am încercat să explicăm acest fapt prin motivul că anul trecut Ministerului Tineretului și Sportului a aprobat o nouă strategie și această strategie se numește „Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret”, asta însemnând un nou document de politici, o nouă gândire strategică.

În fond, de fapt, această strategie este a doua la număr a Ministerului Tineretului și Sportului, prima fiind strategia din anii 2009-2013 care cam a avut aceeași acoperire financiară bugetul fiind estimat pentru prima strategie în jur la 40 milioane, pentru a doua în jur la 50 milioane de lei. Noi încercăm să ne punem întrebarea împreună cu colegii din sector: în ce măsură acestea 22 milioane de lei vor fi cheltuiți? Pentru că una este să le oferi bani și alta este să cheltui acești bani după destinație și calitativ.”

Europa Liberă: Remarcaţi undeva în studiu că, în ciuda creşterii semnificative a finanţării, „majoritatea provocărilor și problemelor cu care se confruntă tinerii pe parcursul ultimilor ani rămân aceleași” şi e vorba de problema șomajului și angajării în câmpul muncii, cea a migrației, creditării, accesului la informații, servicii și spațiu locativ, discriminare etc., Banii n-aduc fericirea sau soluţia nici în această privinţă?

Alex Petrov: „Cineva spunea recent că tinerii din Moldova până acum militau pentru un buget mai puternic pentru tineret. Și acum, când noi am primit un buget mai puternic criticăm că au dat prea mulți bani. Da, este vorba despre de capacitatea unei instituții de a gestiona aceste fonduri.

Raportul pentru fosta strategie menționează mari rezerve și mari întârzieri la implementarea fostei strategii și atunci, ne fiind schimbat nimic în managementul instituțional ne punem întrebarea: dacă ei nu au putut cheltui un buget de șapte milioane, în ce măsură vor fi capabili să gestioneze un buget de trei ori mai mare?

Luând în considerație și faptul că în Moldova are loc procesul de descentralizare, atunci când autoritățile publice locale vor gestiona singuri finanțele lor și atunci când Ministerul propune să finanțeze un proiect local într-un sat x, y, cred că nu prea ține de responsabilitatea Ministerului. Într-un sat x sau y, Consiliul Raional sau Primăria cunoaște cel mai bine care sunt necesitățile tineretului local, în acest caz Primăria ar putea finanța proiecte de tineret.”

Europa Liberă: Circa 58% din toate activităţile pentru tineret organizate la nivel local sunt de natură culturală sau sportivă – o altă constatare care atrage atenţia în nota Dvs. analitică. Ce trebuie să înţelegem: că prioritare ar rămâne până la urmă manifestările artistice şi cele sportive? În detrimentul unor acţiuni care să diminueze alte probleme grave cu care se confruntă tinerii la nivel local?

Alex Petrov: „Exact menționat. Rapoartele de activitate la nivel local, aveți perfectă dreptate, de fapt, arată o situație puțin diferită față de ce ar trebui să se întâmple, este faptul că Ministerul Tineretului și Sportului anume pe paleta de tineret nu are subdiviziuni locale. Ei nu au instrumente locale de a lucra în sate și raioane, ceea ce îi face pe ei cumva lipsiți de anumite instrumente de a-și implementa politicile la nivel local. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că ei practic nu au oameni care să lucreze la nivel local, unul.

Doi, nu există un sistem formal de instruire a acestor persoane, deci cu alte cuvinte nimeni nu învață cum e să lucrezi cu un tânăr și ce înseamnă de fapt o necesitate a tinerilor, de aceea la nivel local și se întâmplă ceea ce se întâmplă. Se întâmplă că lucrătorii de tineret implementează activități sportive și culturale crezând că asta e nevoia tinerilor, neluând în calcul faptul că ei ar putea avea nevoie de anumite instruiri pe domeniul orientării profesionale sau anumite procese.

De exemplu, să-i aducă mai des la ședințele Consiliului Raional, să vadă ce se discută, cum se discută în așa fel încât puțin cifrele să se mai modifice. Dar cifrele arată că la alegerile locale din anul 2011 doar 5% din demnitarii aleși sunt tineri, doar 5% din toată țara și doar trei tineri se află în Parlament, iar în legislativa trecută în genere a fost doar un tânăr.”

Europa Liberă: Vorbind de acești specialişti în problematica şi politicile de tineret. Cine „produce”, ca să spunem aşa, asemenea specialişti? Care ar trebui să fie utilitatea, fişa de post ale unui specialist în zonele rurale?

Alex Petrov: „În Republica Moldova nimeni nu produce asemenea specialiști. Nu există o calificare, nu există un curs de instruire la Universitate sau în anumite școli, de exemplu, medii de specialitate sau de profil, nu există așa ceva. Sunt mai multe cursuri de instruire sub formă de training-uri, sesiuni, dar ele nu sunt recunoscute oficial, deci oficial persoana nu primește un document în urma acestui curs de instruire. Iar fișa postului lucrătorului de tineret ar trebuie să fie una cât de simplu posibil și ea ar trebui să se alinieze la procesul democratic. Anume lucrătorul de tineret în sat sau în raion trebuie să implice tinerii în procesul de luarea deciziilor.

Atunci când primarul sau atunci când Consiliul Raional discută, de exemplu, un program de practică, niște programe de stagiu, niște locuri de muncă în cazul în care s-a deschis, de exemplu, o zonă economică liberă în anumite raioane să implice tinerii, să vadă ce gândesc tinerii la acest capitol, care sunt așteptările lor. Pe de o parte, pe de altă parte, lucrătorul de tineret este acea persoană care îi mobilizează, pentru că tinerii au competențe reduse la procese de participare, procese de luarea deciziilor. La noi în societate este o criză enormă a tineretului în care ei sunt foarte pasivi, ei nu se implică nici măcar în cele mai simple procese sociale în stat. De aceea, rolul lucrătorului de tineret e ca într-un mod sau altul să-i mobilizeze, ca într-un mod sa altul să-i facă activi.”

Europa Liberă: Dl Petrov în concluzie, ce abordare ar putea fi ar putea fi mai benefică pentru sectorul de tineret: există această sporire a cheltuielilor de la bugetul de stat, acum ce abordare ar trebui să existe ca acești bani să fie gestionați și îndreptați acolo unde trebuie?

Alex Petrov: „Așa cum mai menționam și în nota analitică este faptul că Ministerul ar trebui de fapt, să deschidă un program multianual de suport prin grant a organizațiilor de tineret. Asta însemnând că nu doar la începutul anului se dau aplicații pentru proiecte de tineret, dar acest fond să fie multianual, adică atunci când tinerii au nevoie, când a apărut o problemă în societate și e nevoie să o rezolve să poată aplica la un suport, la un sprijin din partea statului pe tot parcursul anului, nu doar la început, unul.

Doi, Ministerul Tineretului și Sportului pe domeniul de tineret ar trebui să joace rolul unui arbitru. Deoarece alte Ministere au programele lor dimensionale tot legate de tineret și ar trebuie să conlucreze cât mai mult, să coopereze, să comunice, să convingă alte Ministere ca sursele destinate pentru tineret să alinieze la obiectivele strategii naționale de tineret. Să aibă grijă în calitate de arbitru ca eforturile să nu să se dubleze, să nu facă Ministerul Educației ceea ce deja face Ministerul Tineretului și Sportului sau Ministerul Economiei să facă ceea ce deja face Ministerul Tineretului și Sportului.”

XS
SM
MD
LG