Linkuri accesibilitate

„Sărbătorim frumos, procedăm urât!”


La Tiraspol de Ziua Victoriei
La Tiraspol de Ziua Victoriei

Fără paradă militară la Tiraspol, din cauza crizei economice

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ziua Victoriei – marcată în stil militar la Moscova și ca zi a comemorării în Occident, Kievul se alătură tradiției europene. Procuratura de la Tiraspol anunță de ce l-a arestat pe omul de afaceri transnistrean, Dmitri Kohanschi. Premierul moldovean Chiril Gaburici spune că își dorește și pentru cetățenii Republicii Moldova de la malul stâng al Nistrului un viitor european. Și scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici despre literatura de război din spațiul post-sovietic și cauzele pentru care Ucraina a ales să sărbătorească ziua eliberării împreună cu Europa...

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Aflat miercuri în vizită la Kiev, primul ministrul Chiril Gaburici a convenit cu președintele Petro Poroșenko și premierul Arseni Iațeniuk ca Republica Moldova și Ucraina să se ajute reciproc în eforturile de integrare europeană și de rezolvare a conflictelor separatiste.

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko a spus vineri parlamentului de la Kiev că numărul civililor uciși în estul Ucrainei a ajuns la 7.000, și alte 1.000 de persoane sunt dispărute. Poroşenko a adăugat că au fost uciși și aproape 1700 (1.657 pentru site) militari ucraineni, subliniind că agresiunea Rusiei a forţat Ucraina să se apropie mai mult de Occident. Rusia neagă că ar avea vreo implicare în conflictul din estul Ucrainei.

Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 15 milioane euro pentru construcţia şi reabilitarea a 14,4 km de drum pe două trasee naționale.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a publicat pe blogul său raportul companiei Kroll despre modul în care au fost devalizate cu aproximativ un miliard de dolari trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Raportul îl indică printre principalii responsabili de delapidarea fondurilor pe omul de afaceri Ilan Shor. Acesta a fost plasat în arest la domiciliu, iar alte cinci persoane au fost puse sub învinuire, potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA).

Vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, șefa echipei de negociatori de la Tiraspol, Nina Ştanski, au avut vineri o nouă întâlnire. Chișinăul anunță că s-a aprobat „un mecanism-cadru de interacțiune între companiile de asigurare de pe cele două maluri ale Nistrului în domeniul asigurărilor auto”. Nina Ștanski a declarat însă, citată de presa transnistreană, că Chișinăul ar fi compromis semnarea înțelegerii în domeniul asigurărilor auto și că ar bloca licențierea companiei Kvint, cel mai mare producător de alcool din regiune. Victor Osipov a subliniat într-un comunicat că autorităţile sunt dispuse să găsească soluţii la această problemă.

Lideri ai țărilor europene și simpli cetățeni au marcat, pe 8 mai, 70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. În Polonia, unde în 1939 a început războiul, președintele Bronislaw Komorowski a găzduit manifestări de comemorare la care au participat mai mulți președinți din țările Europei Centrale și de Est, inclusiv președintele Ucrainei.

În Ucraina, pentru prima dată în istoria recentă, a fost marcată Ziua Victoriei pe 8 mai și nu pe 9 mai, ca în spațiul fost sovietic. Și tot pentru prima data anul acesta a fost adoptată imaginea unui mac roșu drept simbol al veteranilor.

Pe 9 mai, o paradă militară de o amploare fără precedent a avut loc la Moscova. La Minsk, președintele Lukașenko i-a invitat pe militarii americani și ruși să participe la paradă împreună cu cei din Belarus, încercând să se poziționeze ca mediator între Rusia și aliații occidentali în problema conflictului din estul Ucrainei.

***

Europa Liberă: Statele europene au marcat pe 8 mai 70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. În majoritatea statelor post-sovietice însă manifestațiile festive sunt organizate pe data de 9 mai, dată la care în Uniunea Sovietică era marcată victoria în ceea ce, în termenii oficiali, se numea atunci Marele Război pentru Apărarea Patriei. În ce atmosferă s-a sărbătorit ziua victoriei la Moscova și la Kiev, două capitale care au stat umăr la umăr în lupta contra fascismului, dar care acum au ajuns ele însele pe părți diferite ale liniei frontului, după anexarea de către Rusia a Crimeii și declanșarea conflictului militar în Donbas.

În Ucraina, pentru prima dată în istoria recentă, a fost marcată Ziua Victoriei pe 8 mai, și nu pe 9 mai, ca în tot spațiul fost sovietic. Și tot pentru prima data anul acesta a fost adoptată imaginea unui mac drept simbol al veteranilor. Președintele Petro Poroșenko a explicat și semnificația macului:

„În viitor, culorile veteranilor și ale Războiului Mondial vor fi roșu și negru. Macul roșu devine simbolul celor căzuți în război”.

Dar, pe 9 mai au avut loc o serie de manifestații discrete la Kiev, desfășurate însă sub lozinca „Marșul pentru pace”. Ocazie folosită de președintele Petro Poroșenko de a acuza din nou Rusia de acțiuni „criminale” și anume „agresiunea împotriva Ucrainei”. Este cinic, a mai declarat Poroșenko, ca Ucraina să fie calificată drept un stat fascist numai pentru ca Moscova să-și poată justifica acțiunile împotriva Ucrainei.

La Donețk, capitala uneia din cele două regiuni separatiste, circa 1.500 de militari, aparținând forțelor rebele, au mărșălui prin oraș. Potrivit BBC, militarii au fost întâmpinați cu simpatie de public și de veteranii care au urmărit parada.

La Moscova a avut loc o mare paradă militară cu caracter istoric pentru a marca 70 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial. Peste 16 mii de militari, armament istoric și modern și peste 143 de avioane de luptă au participat la parada din Piața Roșie.

Amploarea manifestațiilor reflectă importanța dată de autoritățile ruse victoriei în cel de al Doilea Război Mondial, prezentată drept cel mai important moment din istoria modernă a țării. Rusia cultivă memoria victimelor: peste 26 de milioane de sovietici, ceea ce face din Uniunea Sovietică țara cu cele mai mari pierderi în al Doilea Război Mondial.

Parada militară care a marcat Ziua Victoriei la Moscova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Vladimir Putin: „Astăzi, marcând această dată măreață, conștientizăm din nou grandoarea victoriei asupra nazismului. Suntem mândri că anume tații și buneii noștri au putut învinge, distruge și nimici această forță întunecată.”

​ ​În ajunul ceremoniei, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jingping, aflat la Moscova pentru parada militară, și a discutat despre reorientarea treptată a Rusiei spre Asia și piața chineză.

​ ​Vorbind în Piața Roșie, președintele Vladimir Putin a mulțumit astăzi Aliaților pentru contribuția la victoria în cel de al Doilea Război Mondial, referindu-se direct la Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

El a vorbit despre noua ordine mondială care a fost creată după război, dar și despre faptul că această ordine ar fi fost neglijată în ultimii ani consecință a încercării „nesăbuite” de a crea o lume „unipolară”. Sunt criticile pe care Putin le-a adus deja direct în trecut Statelor Unite.

Majoritatea liderilor occidentali au refuzat să participe la ceremoniile din 9 mai de la Moscova, exprimându-si astfel dezaprobarea față de anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea și rolul jucat de Rusia în conflictul din estul Ucrainei. Cancelara Germaniei, Angela Merkel va sosi la Moscova duminică 10 mai și va depune împreună cu Vladimir Putin o coroană de flori în memoria victimelor războiului.

În Piața Roșie au fost prezenți circa 30 de lideri din lumea întreagă, inclusiv secretarul general ONU, Ban Ki-moon.

***

Europa Liberă: La Chișinău, Ziua Victoriei a fost marcată prin depuneri de flori la Memorialul Eternitate și prin marșuri ale veteranilor. Primăria Chișinău a organizat un concert cu muzica lui Eugen Doga și orchestra simfonică a Teatrului de Operă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar în data de 10 mai au avut loc un șir de acțiuni consacrate Zilei Europei.

Ziua Europei la Chișinău
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a instituit o tradiție de a aduce Orășelul European, în fiecare an, în inima capitalei, precum și în diferite orașe ale țării. Orășelul European a găzduit standuri ale țărilor din UE, cu bucătării tradiționale europene, școală de limbi europene, club de dezbateri și activități pentru copii.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană au avut loc un șir de manifestații festive consacrate Zilei Victoriei, iar veteranii au fost felicitați de liderul regiunii, Evgheni Șevciuk. Pe tot parcursul manifestațiilor, jurnaliștii nu au avut acces la veterani.

În acest an, în cadrul manifestărilor festive cu ocazia a 70 de ani din Ziua Victoriei, la Tiraspol nu a fost organizată o paradă militară, cel mai probabil din cauza crizei economice fără precedent. Totuși, în toate localitățile mari a fost organizată acțiunea „Regimentul nemuritor”, în cadrul căreia rude ale participanților la război au mers în coloane, ținând în mâini portrete ale străbunicilor, bunicilor și taților care au luptat.

Lângă focul veșnic al Memorialului gloriei de la Tiraspol nu s-a mai adunat demult atât de multă lume. Nici măcar către prânz fluxul de oameni nu părea să scadă – oamenii veneau să depună flori și să-i comemoreze pe eroii căzuți în război, în luptele contra fascismului. Igori Ilyin este unul dintre participanții la război și a venit să-și comemoreze colegii de arme căzuți în lupte.

Igori Ilin: „Mă simt excelent, este o zi minunată. Și dacă acum 70 de ani ne-ar fi spus cineva că va veni o astfel de zi, cred că nu l-am fi crezut. Eram aproape niște copii, iar acum vedeți ce sărbătoare mare e! Bucurie, fericire! E tot ce pot să spun”.

În Transnistria, care are o suprafață de aproximativ 4.000 de kilometri pătrați, există 129 de monumente consacrate evenimentelor din cel de al Doilea Război Mondial, care în regiune este în continuare numit „marele război pentru apărarea patriei”. Dar în pofida acestei aparente atenții acordate subiectului, veteranii sunt tratați adesea cu indiferență de generațiile mai tinere și de birocrații care sunt tot mai numeroși.

Pensionarii, care mulți ani la rând au beneficiat de gratuitate în transportul public, din acest an – în care este marcată aniversarea a 70-a a Victoriei – au fost obligați de autorități să-și achite călătoria. Ulterior, s-a făcut o excepție pentru veteranii războiului. Dar taxatorii au continuat să insiste ca aceștia să-și achite călătoria în orele serii. Unul din veterani, care are peste 90 de ani, spune că a invocat decizia autorităților de anulare a taxei pentru veteranii de război și victimele holocaustului. Taxatorul a spus că este la curent cu decizia, dar totuși a insistat ca veteranul să-și cumpere bilet. „Vă puteți plimba gratuit până la ora 16.00. Iar mai târziu trebuie să plătiți”. „Păi cum așa, după ora 16.00 nu mai suntem veterani?”, a întrebat indignat, bătrânul.

„Mă întrebați cum mă simt? Ieri am urcat în troleibuz – mi-au spus să plătesc. Eu le-am spus: „Păi cum așa?”. Eram așa cum mă vedeți acum, cu ordine și medalii pe piept. Arăt permisul, iar taxatorul îmi spune: „Permisul nu este valabil acum, cu el puteți circula doar până la ora 16.00”. Păi cum vine asta? Adică eu am luptat de la 10.00 la 16.00, în restul zilei nu am luptat, da?”

Potrivit datelor de la Tiraspol, peste 40 de mii de locuitori din regiunea transnistreană au luptat în cel de al Doilea Război Mondial, dintre care au căzut în lupte peste 18 mii.

***

Europa Liberă: Unul din simbolurile pe care le vedem foarte des în aceste zile este panglica Sfântului Gheorghe, care este asociată de Moscova celui de-al Doilea Război Mondial. Dacă ne amintim însă bine, acest simbol a apărut doar de câțiva ani, și au fost țări din spațiul post-sovietic, precum Belarus de exemplu, care au interzis folosirea acestuia în spațiul public, în special după ce panglica bicoloră a fost folosită ca simbol al forțelor separatiste din estul Ucrainei. Istoria acestei panglici este mai lungă şi mai complicată şi despre ea a stat de vorbă Tamara Grejdeanu cu istoricul Vlad Mischevca.

Vlad Mischevca: „Trebuie să consemnăm de la bun început că are loc o confuzie, o confuzie intenționată, între decorația Sfântului Gheorghe - decorație țaristă din epoca Ecaterinei a II-a - și ceea ce avem astăzi în stradă, în mai multe republici ale CSI-ului, unde se promovează și se propagă panglica oranj-negru dungată, care se consideră că este panglica Sfântului Gheorghe.

Sfântul Gheorghe cu adevărat a fost și este un sfânt foarte venerat pe întreaga planetă la creștini, dar nu găsim la acest sfânt o asemenea cromatică, simbolistică, pe parcursul Evului Mediu.

În privința panglicii Sfântul Gheorghe, care este astăzi promovată, ea își are sorgintea, și este promovată din 2005, de o agenție de presă din Moscova, și pe parcursul a zece ani a avut un rebranding extraordinar.

Pe când, până la acea dată, cromatica oranj-negru nu avea conotația decât mai mult cu Primul Război Mondial; legată de participarea Rusiei în Primul Război Mondial, din 1914-1918, când această decorație a fost foarte venerată și foarte bine primită de către soldații, marinarii și chiar ofițerii, inclusiv ai armatei țariste. Dar, după revoluția cea bolșevică din 1917, toate decorațiile țariste au fost anulate, lichidate.

Abia în mai 1942, unor regimente li s-a conferit titlul de gardă. Ulterior, această panglică era chiar afișată și pe drapelele de luptă, fiind o dovadă a destoiniciei acestor unități. Mai tîrziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vedem că această panglică, această cromatică, care era numită Panglica de Gardă, este utilizată de ordinul Slava, ordinul cu care se decorau soldații, instituit de către Stalin la 8 noiembrie 1943.”

Europa Liberă: Tocmai din acest motiv această panglică este numită simbol al patriotismului, al eroismului?

Vlad Mischevca: „Îl numesc așa deoarece pe Ordinul Slava, Ordinul Pobeda, Medalia instituită după victoria asupra Germaniei, sunt aceste culori, care sunt culorile preluate într-un fel de la Ordinul Sfântului Gheorghe, cel țarist.

Însă Ordinul Sfântului Gheorghe îl purtau în cel de-al Doilea Război Mondial toți cei care luptau cu Armata Roșie, adică de partea cealaltă a frontului. Pe când Stalin și ocoliții lui au instituit altceva, dar au substituit cromatica, mai exact denumirea.

În anul 1992, Federația Rusă restabilește Ordinul Sfântului Gheorghe și Crucea Sfântului Gheorghe. Și apoi, în 2005, se promovează pe larg, în mass-media și de către ONG-urile afiliate Kremlinului, Panglica Sfântului Gheorghe cu denumirea Sfântului Gheorghe și nicidecum Panglica Gărzii.”

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, este întâmplătoare această reînviere a acestei panglici?

Vlad Mischevca: „Este stabilit deja de către heraldiști și Comisia Națională de Heraldică din Moldova și, în general, de Heraldica Internațională; sunt lucruri știute. Un simbol este preluat, i se acordă o altă conotație, politică evident, de propagandă, ideologică, și se promovează în rândurile mass-media, în rândurile populației.

Noi vedem că pe parcursul a zece, din an în an, tot mai mult și mai mult se dorește să se arate că victoria în cel de-al Doilea Război Mondial ar aparține în fond și numai Uniunii Sovietice. Însă, cei care promovează acest simbol își dau bine seama, că drapelul roșu, cu care a luptat Armata roșie și armata sovietică după 1943, nu mai are priză la public, deci este pătat în sângele multor crime ale bolșevismului și ale stalinismului, în general ale comunismului.

Și atunci se încearcă să se găsească alt simbol, cu alte rădăcini, însă rădăcinile ordinului soldățesc și cel al ofițerilor Sfântului Gheorghe îl găsim în epoca Ecaterinei, apoi la Alexandru I, și nu mai avem noi veteranii acestor războaie ruso-turce din secolul XIX vii. Astăzi avem deja altă semnificaţie a acestei panglici, care, în mod regretabil, se promovează cu numele Sfântului Gheorghe.”

Europa Liberă: Şi dacă ar fi să tragem o linie, ce însemna în trecut şi ce semnifică acum această panglică?

Vlad Mischevca: „Este vorba de un simbol, însă trecutul acestui simbol nu are nimic comun cu trecutul ţării noastre. Vă spun, dacă ar fi în viaţă vreun veteran al războiului ruso-turc din 1769, poate l-am venera, însă în cazul în care e vorba de al Doilea Război Mondial, un au luptat atât pe un front cât şi pe alt front, au fost decoraţi cu această decoraţie a Sfântului Gheorghe, care era în cadrul armatei germane, dar de partea cealaltă nu era o decoraţie a Sfântului Gheorghe. În cadrul armatei lui Stalin existau alte decoraţii, care aveau tot aceeaşi cromatică.”

Europa Liberă: Iată în contextul războiului din Ucraina şi ceea ce se întâmplă pe plan regional, ce conotaţii trezeşte această panglică?

Vlad Mischevca: „Tocmai acest lucru şi este foarte supărător şi foarte trist, că în Ucraina această panglică are o conotaţie chiar criminală. În Ucraina, simbolul Zilei Victoriei este macul roşu. Separatiştii pro-ruşi îşi manifestă toate acţiunile şi activităţile lor fluturând această panglică bicoloră, oranj-negru. Chiar să nu cunoaştem bine politica, noi vedem doar imaginea, şi atunci imaginea vorbeşte de la sine, cine şi cu ce drapele iese în luptă.”

***

Europa Liberă: Procuratura regiunii separatiste transnistrene a făcut publică, la cinci zile după arestarea, pe data de 1 mai, a omului de afaceri Dmitri Kohanski, cauza pentru care acesta a fost lipsit de libertate. Kohanski a fost judecat fără avocat și arestat pe 15 zile pentru organizarea unei acțiuni publice de 1 mai în satul Sucleea din stânga Nistrului. Procuratura de la Tiraspol îi incriminează „neexecutarea cerințelor legale ale procurorului” și „încălcarea legii cu privire la întrunirile publice”.

Colegii omului de afaceri transnistrean au anunțat pe o rețea de socializare că Kohnaski a fost judecat fără avocat și condamnat la 15 zile de detenție pentru organizarea unei acțiuni publice festive cu ocazia zilei de 1 mai în satul Sucleea din regiunea transnistreană. Colegii lui Kohanschi susțin că în localitate a avut loc un concert festiv, acțiune care nu are nevoie de autorizație, în timp ce procuratura de la Tiraspol îl acuză de organizarea unui miting și marș nesancționat. Însușii Kohanski spune într-un mesaj video că motivele persecuțiilor împotriva sa sunt unele politice.

Dmitri Kohanski: „La proces nu mi s-a permis să iau un avocat. Am explicat că într-un răstimp atât de scurt într-o zi liberă nu pot să-mi găsesc avocat și am rugat instanța să amâne examinarea acestor materiale pentru mai târziu. Judecătoarea a refuzat, încălcându-mi astfel dreptul la apărare. Și în general în cadrul procesului au fost foarte multe încălcări din partea judecătorului. Eu în general sunt adeptul puterii – prezidențiale și așa mai departe... Dar evenimentele de astăzi organizate de structurile puterii executive m-au șocat. Noi am anunțat din timp despre organizarea acestui concert, am organizat măsurile de securitate, au fost invitați deputați la concert. Și în cadrul principiului libertății cuvântului i s-a dat posibilitatea și populației să se exprime de la tribună, dacă cineva a vrut să spună ceva sau să-i felicite pe ceilalți cu sărbătoarea. Dar, din păcate, puterea a văzut în asta o amenințare pentru țara noastră.

Eu nu știu de unde vine această atitudine față de mine, față de evenimentele organizate de noi. Eu presupun că la mijloc este totuși politica. Pentru că nu ascund că pe viitor planific să fac politică. Sunt șocat. Dacă astfel de lucruri se întâmplă, nu știu în genere cum se poate de trăit aici”, a mai declarat Dmitrii Kohanski în adresarea video distribuită pe rețelele de socializare.

Comunicatul procuraturii de la Tiraspol spune că Dmitri Kohanski, care este și președintele organizației obștești „Familia” din localitatea Sucleea, nu a ținut cont de interdicția procurorului de a organiza un miting și un marș în data de 1 mai și în consecință a fost amendat și a arestat pentru 15 zile.

Dmitri Kohanski este un important om de afaceri transnistrean, cu business în domeniul produselor din metal și a materialelor de construcție, dar și în domeniul hotelier. În unele materiale de presă, acesta declara că are și ambiții politice, iar anterior a încercat chiar să înființeze un partid. Unele articole din presa și de pe forumurile din regiunea transnistreană susțin că Kohanski ar fi fost unul dintre finanțatorii campaniei electorale a actualului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk.

***

Europa Liberă: Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, colegei mele Valentina Ursu, primul ministrul moldovean Chiril Gaburici, a spus problema transnistreană este unul dintre subiectele de pe agenda de discuții Chișinău-Moscova, s-a referit la relația cu Ucraina și a spus că își dorește și pentru cetățenii Republicii Moldova de la malul stâng al Nistrului un viitor european.

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă, pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Premierul Chiril Gaburici
Premierul Chiril Gaburici

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: „Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să ne aşezăm să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: „Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei.

Am discutat şi probleme legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, pentru că ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea decizia şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi despre cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă în depăşirea acestei crize transnistrene?

Chiril Gaburici: „Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că din direcția Moldovei ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit de fapt, le abordăm tot timpul când avem posibilitate.

Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că ce trebuie de schimbat noi știm.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici: „Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum să facem schimbările. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul Parteneriatului Estic de la Riga?

Chiril Gaburici: „Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: „Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

***

Europa Liberă: În timp ce Moscova și alte capitale din fostul spațiu sovietic – Minsk, Erevan, Bișkek – serbează ziua de 9 mai prin ample parade militare, această tradiție militaristă este însă abandonată treptat în țările Baltice, în Georgia și acum și în Ucraina, unde încheierea celui de al doilea război mondial este zi a comemorării celor căzuți și a concilierii naționale. Despre istoria memoriei și despre literatura de război redactorul Andrei Șarîi, de la Radio Svoboda, a vorbit cu scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici.

Europa Liberă: Cum apreciați literatura rusească despre război? De ce nu a fost scris un mare roman rusesc despre cel de al doilea război mondial?

Svetlana Alexievici: „Eu cred că noi am rămas în limitele ideilor din perioada sovietică. Stalin a fost ca un capac care ne-a acoperit conștiința. Și constatăm că acest capac și până acum presează inclusiv noua generație, elitele de la putere, conștiința publică... Asistăm acum la un nou val de reînviere a lui Stalin. Și, bineînțeles, imaginea noastră despre lume a fost foarte mult îngustată, lumea se împărțea doar în victime și călăi, fără să se țină cont că lumea, de fapt, este mult mai complexă. Am fost paralizați de acest tablou al unei lumi alb-negre – chiar și cei mai buni și talentați dintre noi.

Războiul era prezentat ca o tragedie, în timp ce războiul este de fapt o demență. Eu deja fac parte din generația care a reușit parțial să iasă din această percepție alb-neagră a războiului. Unul dintre eroii cărții mele a spus: „Am scris un testament pentru ca atunci când voi muri medaliile mele să nu fie înmormântate împreună cu mine, așa cum s-a făcut cu tovarășii mei de luptă, ci să fie duse la biserică. Pentru că și eu am omorât”. Acesta este deja un nivel nou, diferit, existențial de înțelegere a războiului.

Marele roman este posibil doar dacă la baza lui vor fi puse trăiri personale, existențiale – despre natura umană, relația cu universul... Aceste aspecte au fost închise pentru noi în perioada sovietică. Timpul acum s-a schimbat, însă noi din nou ne-am închis ca într-o cochilie, într-o realitate socială absolut internă.”

Europa Liberă: De ce credeți că în ultimele decenii a scăzut interesul față de subiectul celui de al doilea război mondial? De ce nimeni dintre generația voastră de scriitori consacrați, sau dintre cei tineri, nu abordează la modul serios acest subiect?

Svetlana Alexievici: „Pentru că cultura noastră post-sovietică trăiește într-o stare închisă. Noi nu am ieșit în lumea cea mare, deschisă, am refuzat să includem în noi restul lumii. În această stare închisă nu putem stabili legături cu tinerii, pentru că acești tineri deja aparțin altei lumi. Iar starea închisă a culturii generează cărți la fel de închise, ermetice, acestea nu sunt interesante nici lumii externe, nici tinerilor cititori.

Și bineînțeles că în această atmosferă ermetică în care ne scufundăm acum nu ne putem aștepta deloc la apariția unor opere puternice și de impact. În schimb, avem autori de curte, de genul lui Zahar Prilepin și alții la fel, care promovează teze violente. Un artist nu poate accepta ideea violenței, adevăratul artist nu poate fi în zilele noastre un promotor al imperiului, un statalist – sunt lucruri incompatibile. Și bineînțeles că într-un astfel de circuit al ideilor nimic semnificativ nu se poate naște, mai ales în condițiile în care Duma de Stat tipărește ordonanțe absolut medievale de genul „se interzice” sau „gândirea liberă se sancționează”...

Ce fel de societate este, ce fel de cultură, când kazacii, cu biciurile pot decide care spectacol va fi montat și care nu… Care nou mare roman se poate naște în aceste condiții, cum se poate menține un om cu valori noi? Pe timpul lui Stalin au fost Andrei Platonov, și alții, dar, cel mai probabil, acești oameni mențineau încă o parte din energiile rezistenței spirituale. Acum însă, peste o sută de ani, această energie pare să fie suprimată definitiv...”

Europa Liberă: Ați fost recent în Ucraina. Acolo acum sunt marcate diferit datele legate de încheierea celui de al doilea război mondial în Europa. Cum vi se par aceste încercări?

Svetlana Alexievici: „Știți, am venit din Ucraina cu un sentiment foarte bun. Am vorbit acolo la Academia Kiev-Mohila, la universitate, în cadrul târgului de carte „Arsenalul de cărți”. În pofida tuturor greutăților, tinerilor le scânteiază ochii, ei își doresc o viață mai bună, ei sunt gata chiar și de sacrificii, deși asta este o barbarie. În principiu, orice soluționare a problemei prin violență, când mor oameni, este o barbarie. A trecut timpul când se punea accent pe tehnica militară și se demonstrau în permanență lumii tancuri și puști. În internet văd în fiecare zi câte un nou produs al industriei militare ruse și altfel decât barbarie nu pot califica acest lucru.

Ucrainenii într-adevăr își doresc să înceapă o viață nouă și, într-adevăr, există riscul ca birocratul din nou să înghită revoluția ucraineană. Dar acum poporul este mult mai decis, poate că și pentru faptul că după „revoluția portocalie” a crescut o nouă generație – părinții lor l-ar fi suportat poate pe Ianukovici, tinerii însă au refuzat să participe la acest complot împotriva viitorului lor. În Ucraina se simte spiritul timpului, spiritul unei națiuni renăscute care nu mai dorește să fie absorbită în pâlnia rusească. Aș vrea să cred că vor reuși asta, că medievalitatea rusească care a reînceput acum nu va izbuti să târască Ucraina înapoi în timpurile vechi. În aceste zile în Ucraina în loc de panglicile Sfântului Gheorghe sunt purtați maci roșii – ei vor să sărbătorească ziua eliberării împreună cu toată Europa, nu să organizeze sărbători staliniste separat de restul lumii.”

XS
SM
MD
LG