Linkuri accesibilitate

Roman Chirca: „Membrii guvernului au semnat in corpore o garanție pentru un șir de tranzacții dubioase”


Interviul dimineții cu directorul Institutului Economie de Piaţă de la Chișinău.

Salvarea sectorului bancar poate să aibă consecinţe pe o perioadă foarte îndelungată. Acest avertisment al experţilor capătă claritate după ce guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a spus limpede, săptămâna trecută ce se va întâmpla cu datoria celor trei bănci comerciale - BEM, Unibank şi Banca Socială – faţă de Banca Naţională, şi e vorba despre mai mult de nouă miliarde, dar nu se ştie exact câte anume. Va fi preluată de către stat, dacă nu va fi rambursată.

Ce înseamnă exact acest lucru – o întrebare la care răspunde expertul Roman Chircă, directorul Institutului Economie de Piaţă.

Europa Liberă: Dle Chircă, joia trecută guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a făcut câteva precizări, mai limpezi parcă decât se făceau până acum, despre furtul din sistemul bancar. Una din aceste precizări se referă la mărimea şi soarta creditelor oferite de BNM sub garanţia guvernului Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, pentru a le salva de faliment. Vă propun să ascultăm această precizare, după care să discutăm punctual.

Dorin Drăguţanu: „Suma reală (a creditelor) va depinde de volum de retrageri de depozite din aceste bănci şi de măsurile ulterioare care vor fi luate pentru aceste trei bănci în sensul vieţii lor viitoare. La momentul dat nu vă pot da o sumă. În ceea ce priveşte soarta ulterioară, aţi văzut hotărârea de guvern, care a fost desecretizată, în care se spune clar că la un anumit moment dacă creditul de urgenţă nu este rambursat de către băncile care au obţinut această linie de credit aceste credite trebuie să fie înlocuite cu valori mobiliare de stat emise de Ministerul de Finanţe, asta înseamnă datoria publică internă, cu răscumpărarea acestor hârtii de valoare de către Ministerul de Finanţe pe o perioadă îndelungată de timp. Noi nu spunem că vor fi răscumpărate într-un an, doi sau trei. Vorbim de 15-20 de ani.”

Europa Liberă: Dle Chircă, dar ar putea fi şi rambursate aceste credite?

Roman Chircă: „Dacă ţinem cont de faptul că aceşti bani au fost sustrași, cum a spus delicat domnul guvernator, de fapt, furaţi, atunci nu este necesară acoperirea garanţiei guvernamentale cu plăţi sau cu datorie publică. De fapt ceea ce se propune acum şi ceea ce iniţiază discuţia despre garanţia guvernului printr-o hotărâre desecretizată nu este altceva decât o etapă finală, ultima fază a „operaţiunii miliardului” prin care se stabileşte un mecanism de acoperire a acordurilor BNM prin bani publici pentru ceea ce s-a întâmplat la BEM, Banca Socială şi Unibank.

Tehnic vorbind, domnul guvernator depăşeşte competenţele BNM pentru că, chiar şi în hotărârea de guvern este stipulat că acestea sunt garanţii oferite de guvern ţi nu este de competenţa BNM să stabilească modul în care eventual Ministerul de finanţe şi Guvernul vor restitui aceste mijloace.”

Europa Liberă: Totuşi guvernatorul cita dintr-o hotărâre de guvern. Încă o precizare, orice creditare a unor bănci aflate în dificultate se face până la urmă din contul cetăţeanului sau există şi alte opţiuni?

Roman Chircă: „BNM putea să facă acest lucru fără să obţină garanţiile guvernului. Însă ceea ce s-a întâmplat confirmă faptul că majoritatea membrilor guvernului au votat acordarea acestei garanţii practic pentru o tranzacţie dubioasă. Probabil nimeni din membrii guvernului nu a citit (hotărârea) sau au fost presaţi să

In corpore au semnat o garanţie pentru un şir de tranzacţii dubioase...

facă acest lucru. Au semnat unanim acea hotărâre de guvern secretizată, inclusiv şi onorabila ministra educaţiei Maia Sandu, inclusiv şi mult stimatul premier Iurie Leancă. In corpore au semnat o garanţie pentru un şir de tranzacţii dubioase, care acum au generat formal, juridic vorbind, o obligaţie din partea guvernului din bani publici acoperirea acestei găuri formate în sistemul bancar.

BNM putea să acorde acest credit de urgenţă celor trei bănci fără să solicite garanţie guvernamentală. Ar fi făcută pe cont propriu dacă într-adevăr era motivată de salvarea acestui sector. Ceea ce a făcut BNM este că s-a acoperit politic în acest caz. A transpus şi a transformat această datorie dintr-un credit tehnic de urgenţă pentru asanarea băncilor într-o datorie publică.

Ar fi culmea neruşinării dacă acest mecanism va fi declanşat. Iar aceşti miniştri, in corpore, au creat această daună de zece miliarde de lei. Indiferent de faptul că vor fi emise obligaţiuni de Ministerul de finanţe acest lucru înseamnă garanţie din bugetul de stat, pentru că anual emisia de obligaţiuni este utilizată pentru acoperirea deficitului bugetar, deci pentru executarea curentă a bugetului.

De ce am spus anterior că domnul Drăguţanu depăşeşte tehnic competenţa BNM pentru că nu el va stabili perioada de circulaţie a acestor hârtii de valoare. Dacă este vorba de zece ani, asta ar însemna un miliard anual din buget. În acest an avem 3,9 miliarde de lei de deficit bugetar care va fi acoperit din obligaţii. O emisie adevărat atractivă pentru investitori faţă de alte plasamente, va fi până la urmă o povară pentru bugetul de stat.”

Europa Liberă: De ce guvernatorul BNM nu precizează exact suma creditelor oferite?

Roman Chircă: „Ba da, precizează. El spune că este vorba de zece miliarde de lei, acele credite de urgenţă acordate celor trei bănci.”

Europa Liberă: S-a mai vorbit şi de 6,5 miliarde care ar fi fost adăugate deja prin decizia guvernului Gaburici la suma disponibilă de credit pentru cele trei bănci. La un moment dat guvernul a confirmat, după care nu se mai confirmă.

Roman Chircă: „Ar putea suma să fie mult mai mare. De fapt sunt două istorii diferite aici. Una - suma creditelor de urgenţă în baza acelei hotărâri secretizate care este de zece miliarde. Iar altă istorie este sumele sustrase, dacă să nu spunem furate, de la acele trei bănci care ar putea fi mai mare. Există şi o probă indirectă care confirmă mărimea daunei produse. Este scăderea bruscă a rezervei valutare a Republicii Moldova, exact în această perioadă cu peste un miliard o sută de milioane de dolari, ceea ce confirmă că „operaţiunea miliardul” se poate numi cu succes aşa.

Există şi o problemă de altă natură. Domnul Drăguţanu vede aceste lucruri, în cazul dat, ca raporturi dintre doi agenţi economici. Într-adevăr, BNM a acordat credite dubioase de urgenţă pentru că lichiditatea celor trei bănci poate fi pusă sub semnul întrebării, a solicitat acele garanţii din partea guvernului. Însă relaţia dintre BNM şi guvern nu este una dintre doi agenţi economici.

Juridic vorbind, dacă acei miniștri au produs acea daună există aspectul politic al condiţiilor în care BNM a oferit aceste credite de urgenţă, s-a acoperit prin garanţia guvernului. Cred că guvernul este în măsură să nu execute astfel de acoperire a garanţiilor. Care pot fi consecinţele: BNM va da în judecată Guvernul? Vor începe executorii judecătoreşti să pună sechestru pe toate proprietăţile statului? Există acea responsabilitate politică care nu va permite BNM să trateze guvernul în calitate de agent economic.”

Europa Liberă: Ce înseamnă totuşi această „trecere la datoria publică” a creditelor, dacă ele nu vor fi rambursate? Am văzut estimări că datoria de stat ar putea ajunge la 42 % din PIB, la un prag critic considerat a fi de 60%.

Roman Chircă: „Este vorba de datoria internă şi mulţi experţi care s-au lansat în comentarii au făcut această confuzie între datoria internă şi cea externă a Republicii Moldova. Vor fi emise obligaţiuni interne care vor fi răscumpărate şi nu neapărat din totalul acestei emisii. Nu exclud că dacă nu s-ar fi strecurat în presă acea hotărâre de guvern secretă această nouă hotărâre de acoperire a garanţiei ar fi fost şi ea secretă şi noi nu am fi aflat niciodată, conturile s-ar fi închis din contul banilor publici.

Revenind la întrebarea Dvs., creşte datoria internă care şi aşa este la un nivel destul de alarmant. Este o problemă, tehnic vorbind, mai mică decât ar fi o datorie externă.”

Europa Liberă: Cetăţeanul, agentul economic în loc să investească în afaceri sau să depună bani în bancă va alege să cumpere obligaţiuni de stat pentru că ele sunt, de regulă, mai atractive. Ce consecinţe ar putea urma?

Roman Chircă: „Consecinţa este că aceste mijloace care vor fi utilizate pentru acoperirea garanţiei vor fi luate din zona mijloacelor utilizate cel mai frecvent pentru acoperirea deficitului bugetar, pentru finanţarea activităţilor curente bugetare. Or activităţile curente bugetare înseamnă plăţi de salarii, defalcări în fondul asigurărilor sociale, mijloace de infrastructură şi tot ce ţine de activitatea statului şi investiţiile statului prin mecanismul sistemului bugetului de stat.”

Europa Liberă: S-ar putea ajunge la probleme cu plata salariilor şi pensiilor?

Roman Chircă: „Asta ar însemna o diminuare a valorii. Mai mult ca atât, dauna produsă, de peste un miliard, în sistemul bancar a produs daune tuturor, inclusiv şi cercurilor de influenţă care deţin afaceri şi acum înregistrează încasări în lei. Ei vor avea diminuări în venituri cu circa 20 la sută în expresie valorică. Ceea ce înseamnă că implicaţi direct sau indirect în această schemă de delapidare ei şi-au diminuat propria valoare, iar într-o perioadă viitoare practic vor fi diminuate câștigurile obţinute din această delapidare. S-a produs o daună întregului sistem financiar-bancar.”

Europa Liberă: Adică totul se va devaloriza?

Roman Chircă: „Totul se va devaloriza.”

Europa Liberă: Dacă cetăţeanul nu va avea încredere şi nu va cumpăra aceste hârtii de valoare ce va urma?

Roman Chircă: „Cetăţeanul nu este obligat să cumpere. Este vorba despre anumiţi investitori care dispun de mijloace temporar libere, care au necesităţi investiţionale de plasamente în anumite titluri şi avantajul e că cele oferite de Ministerul finanţelor vor avea o dobândă mai atractivă. Asta însemnând că pentru datoria de zece miliarde Ministerul de finanţe va pune şi o dobândă ca să fie

Valoarea acestor aranjamente, din punct de vedere moral, politic, este sub orice nivel...

atractivă. Ceea ce înseamnă că în realitate pentru deservirea acestor titluri suma daunei produse de criza din sistemul bancar va fi la zece miliarde plus dobânda.

Din punct de vedere juridic, tehnic, ei au dreptate, numai că valoarea acestor aranjamente, din punct de vedere moral, politic, este sub orice nivel. Nu cred că societatea va digera o astfel de tranzacţie aparent legală şi juridic acoperită.”

Europa Liberă: Şeful CNA, şeful Executivului, şeful BNM spun că banii sunt în ţară şi vor fi recuperaţi. Cu câtă încredere pot fi tratate astfel de prognoze?

Roman Chircă: „Nu cred că banii sunt în ţară din moment ce rezerva valutară s-a micşorat peste un miliard. Când vorbim despre sume foarte mari şi politicieni implicaţi şi nu se spune furt, dar se spune foarte fin şi drăguţ sustrageri, delapidări, transferuri, înseamnă că mijloacele în mare parte au ajuns pe piaţa valutară, s-a procurat valută, ceea ce înseamnă că destinaţia lor era spre extern. Sunt absolut sigur că banii sunt în afara ţării.”

Europa Liberă: În asemenea condiţii, cunoaşteţi cazuri când banii puteau fi readuşi în ţară?

Roman Chircă: „Dacă ar fi readuşi în ţară la proporţia de un miliard am fi avut o apariţie pe piaţa valutară a un miliard de lei peste noapte care ar fi influenţat leul moldovenesc în sensul creşterii, iar rezerva valutară în sensul acumulării.”

XS
SM
MD
LG