Avântul regăsit al naționalismului scoțian îngrijorează în Europa și dă aripi altor mișcări naționaliste și separatiste, în Catalonia, Țara Bascilor sau Flandra. Tendința generală este așadar total opusă celei încă visate de o clasă politică și unii intelectuali în pierdere de viteză în România și Moldova.
Sigur, unii, precum fostul președinte român Traian Băsesc, tot readuc periodic în prim plan ideea - niciodată explicată practic - a unei reuniri a României cu Moldova, ce produce sistematic reacții diverse și adverse. E drept că situația sugerată - unirea unei țări membre in UE cu una săracă, aflată la marginea Uniunii și care i-a fost provincie - pare aberantă. Cu atât mai mult cu cât istoria recentă ne-a învățat cu situații mai degrabă centrifuge și de scindare. De la „divorțul de catifea“ al Cehiei și Slovaciei și cel mai tulburat al destrămării URSS-ului, trecând prin implozia violentă a Iugoslaviei și pînă la mișcările separatiste actuale din Catalonia, Țara Bascilor, Scoția sau Flandra, Europa e învățată mai degrabă cu tendințele identitare separatiste.
Cu toate astea, cei care se scandalizează la ideea unei reuniri a României cu Moldova uită că exact la fel s-a petrecut reunificarea Germaniei. Mai mult, ideea reunificării Germaniei, care astăzi pare atât de firească, a stârnit la vremea aceea o ostilitate cel puțin la fel de mare.
Politicieni văzuți acum ca niște lumini ai vremii lor, precum François Mitterrand și Margaret Thatcher, au încercat să o împiedice. Cu toate că Germania a fost, alături de Franța, una din fondatoarele a ceea ce avea să devină Comunitatea Europeană, iar ulterior Uniunea Europeană, Mitterrand și Thatcher, conducând țările învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial, încă se mai temeau de ideea unei Germanii puternice.
Mitterrand ajunsese practic să regrete căderea zidului Berlinului. Pe lîngă contacte frecvente cu Thatcher pentru a vedea cum poate fi oprită reunificarea Germaniei, Mitterrand a mers să se întâlnească cu Gorbaciov special despre asta, ba chiar și cu liderii Germaniei comuniste RDG/DDR.
Reunificarea Germaniei a adus în mod automat Germania de est în Comunitatea Europeană și în NATO. Germania de est nu a avut de trecut prin lungul proces de negociere care duce la primirea în aceste importante organizații. A fost un proces exact opus celui prin care ar trece o Catalonie, Scoție sau Flandră care ar deveni acum independente. Acestea ar trebui să ia totul de la zero și să-și negocieze primirea în toate organismele internaționale, practic așa cum a fost nevoit să facă Taiwanul după ce majoritatea țărilor planetei au recunoscut China comunistă.
Angela Merkel a ajuns astăzi unul din cei mai influenți politicieni din UE și din lume, deși provine dintr-o țară care a fost practic purtată pe brațe pentru a intra în toate organizațiile, grație reunificării. Așa încât, niciuna din obiecțiile politice aduse unei posibile uniri a României cu Moldova nu stă în picioare. Cât despre obiecțiile economice, însă, acelea sînt într-adevăr mult mai convingătoare.
