Linkuri accesibilitate

Eduard Kukan: „Noua politică de vecinătate va fi mai realistă, iar cuvântul cheie va fi diferențiere”


Un interviu cu raportorul PE pentru revizuirea Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene.

Lansata în 2004 pentru 16 țări (Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Moldova, Palestina, Siria, Tunisia și Ucraina) Politica UE de Vecinătate a direcționat către aceste state între 2007 și 2013 sprijin financiar de peste trei milioane de euro. Primăvara Arabă și conflictul din Ucraina au grăbit Uniunea Europeană să modifice ENP, care nu este altceva decât cadrul politic de colaborare cu țările aflate le granițele sale, inclusiv Republica Moldova. Potrivit proiectului, asupra căruia lucrează și raportorul PE, Eduard Kukan, noua ENP va pune accent pe diferențierea între parteneri și va acorda o atenție deosebită securității, propagandei și conflictelor.

Europa Liberă: Domnule Kukan, Comitetul pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a discutat săptămâna aceasta raportul dumneavoastră despre revizuirea Politicii de Vecinătate a UE. Menționați în raport că, Vecinătatea UE este acum mai puțin stabilă și mai puțin sigură decât când UE a lansată acest proiect (în 2004 a fost lansată Politica de Vecinătate, care se referă la 16 țări (Nordul Africii și estul Europei), iar in 2009, Parteneriatul Estic, care se adresează doar vecinilor estici, respectiv Georgiei, Moldovei, Ucrainei, Azerbaijanului, Belarusului si Armeniei; nota red.). Aveți și o explicație pentru acest fenomen? Apoi, v-aș mai intreba daca are și UE o vină pentru aceste evoluții de la vecinătatea sa?

Eduard Kukan: „Când a fost lansată Politica Europeană de Vecinătate, situația era radical diferită. Principala idee era să avem în jurul UE, să fim încojurați de un țări sigure, prospere și democrate, iar UE a fost gata să ajute dezvoltarea societății din acele țări, astfel încât la granițele noastre să avem siguranță și liniște. După Primăvara Arabă, am realizat că multe lucruri nu funcționau așa cum ne-am așteptat, ca atare am simțit nevoia să revizuim această politică înglobând o serie de lecții învățate din acestă experiență.

Însă ceea ce ne-a grabit să urgentăm modificarea acestei politici, adaptarea la noile condiții, au fost evenimentele din Ucraina, care au debutat cu anexarea Crimeei. Dacă UE este responsabilă pentru aceste schimbări? La această întrebare trebuie să răspund că, da, UE are partea sa de vină. Politica noastră de vecinătate ar fi trebuit să fie mai realistă, mai cu picioarele pe pământ, ar fi trebuit să vedem lumea așa cum este, nu așa cum ne dorim să fie.”

Europa Liberă: Mai realistă, mai cu picioarele pe pământ, dar nu atât de ambițioasă. Așa aș traduce eu, cel puțin, ce ați spus

Eduard Kukan: „Ambițioasă, dar în mod realist. Desigur, dorim să avem o cooperare bună cu partenerii estici. Cel mai important cuvânt din noul raport va fi diferențiere. Asta înseamnă că țările de la granița noastră estică sunt diferite și își doresc să se implice în mod diferit în relația cu UE. Unele dintre ele se văd în viitor membre ale UE. Altele sunt interesate doar în cooperare economică.

UE va pregăti instrumente pentru fiecare caz în parte. Ar trebui să încercăm să stablim cu aceste țări (Armenia, Azerbaijan si Belarus) acorduri sectoriale. Aceasta va fi cea mai importanta diferență față de politica actuală de vecinătate.

Am mai învățat în această perioadă că lucrurile evoluează foarte rapid și că va trebui să fim mai flexibili pentru a reacționa corect, la timp, corespunzător, și nu să asteptăm o perioadă îndelungată. Să reacționăm pe măsură ce lucrurile evoluează. Așadar, o diferențiere mai mare, o mai mare flexibilitate si o mai mare vizibilitate a UE, căci ni se spune că în anumite țări, cum este Moldova, de exemplu, este necesar să le spunem oamenilor obișnuiți că UE le aduce beneficii. Faptul că moldovenii pot călători acum fără vize a fost foarte bine primit de către cetățeni.”

Europa Liberă: Da, dar asta nu a schimbat orientarea către est a multora

Eduard Kukan: „Este adevărat, Moldova are dificultăți, dar reacția oamenilor arată că prin eliminarea vizelor, cetățenii de rând văd într-o nota mai pozitivă UE. Vă referiți, probabil, la viziunea unor partide politice.”

Europa Liberă: Vorbind despre principiul diferențierii v-aș întreba ce împiedică UE să fie mai curajoasă cu Chișinăul, Kievul și Tbilisi, și să nu le ofere acestor țări o perspectivă clară de aderare la summitul de la Riga? Aceste țări au arătat curaj la rândul lor: au aplicat reforme, au arătat hotărâre în alegerea lor europeană, făcând față cu greu presiunilor de tot felul din partea vecinului lor mai mare. De ce UE nu este la fel de curajoasă să le spună clar: „în zece, în 20 de ani, veți avea posibilitatea clară să deveniți membri UE”.

Eduard Kukan: „Trebuie să ne raportam la abordarea de care am vorbit mai devreme. UE trebuie să fie realistă. Și vom discuta acest lucru la Summitul de la Riga. Vom stabili o agendă pentru a aprecia evoluțiile care au avut loc între summitul de la Vilnius și cel de la Riga.

Ceea ce este complicat pentru UE este să ia decizia cea mai echilibrată. Să discutăm acum despre o posibilă integrare europeană în viitor este important. Dar trebuie să facem distincția clară între politicile de extindere și parteneriat. Nu sunt unul și același lucru. Fiecare dintre ele are dimensiunea și reglementările sale. Dar aveti dreptate cand spuneți că ne asteptăm ca aceste țări să depună cereri de aderare la UE. Însă nu trebuie să ne pripim.

Este prematur, căci pentru a deveni membre, aceste țări (Moldova, Ucraina, Georgia) trebuie să îndeplinească toate criteriile prevăzute în tratatele UE. UE a învățat din greșelile trecutului, când a acceptat țări pe criterii politice.”

Europa Liberă: Acceptarea Romaniei și Bulgaria, de exemplu

Eduard Kukan: „Da, de exemplu. A fost o mare greșeală. Nu vrem să o mai repetăm. Mai întâi trebuie ca toate criteriile să fie îndeplinite și apoi să urmeze aderarea.”

Europa Liberă: Dle Kukan, trei componente importante sunt indicate în raportul dvs cand vine vorba de noua politica de vecinătate: componenta de securitate, rezolvarea conflictelor și propaganda. Oferiți-ne, vă rog detalii.

Eduard Kukan: „Este adevărat. Dacă analizăm toți cei 16 parteneri, în 11 dintre aceste țări există conflicte. Chiar și această statistică ne spune că asigurarea securității în această zonă este foarte importantă. Până acum nu s-a acordat o mare atenție securității. Va trebui să venim cu măsuri clare pentru stabilizarea securității în acele țări.”

Europa Liberă: În cooperare cu NATO, sau NATO nu are de-a face cu aceste planuri ale UE?

Eduard Kukan: „Aceste măsuri ar trebui să fie întreprise de UE. NATO este altă organizație, se ocupă de alte lucruri. Apoi este vorba de conflictele înghețate. Cu cât sunt de mai multă vreme înghețate, cu atât este mai important să facem cât mai repede ceva pentru ele. UE trebuie să se implice mai mult pentru găsirea unor soluții și pentru o mai bună coordonare a partenerilor.”

Europa Liberă: În ce privește propaganda, alt element menționat în raportul de modificare a Politicii de Vecinătate, ce propuneți exact?

Eduard Kukan: „Noutatea constă în faptul că vom lua propaganda foarte în serios. Am urmărit propaganda rusească și o consideram foarte profesionist făcută. Este foarte eficientă și observ acest lucru chiar în țara mea, în Slovacia, unde s-a intensificat extrem de mult.

UE trebuie să analizeze ce este necesar de făcut, care este situația reală, și să finanțăm programe, acțiuni de comunicare menite a contracara propaganda rusească. Nu trebuie să exagerăm, nu trebuie să spunem minciuni, trebuie să spunem adevărul despre UE, despre valorile noastre, despre cum UE le îmbunătățește viața oamenilor.“

Europa Liberă: Dle Kukan, care ar trebui să fie așteptările noastre pentru Riga? Dar ale Moldovei, Georgiei și Ucrainei?

Eduard Kukan: „Țările UE ar trebui să astepte o declarație finală din care să rezulte faptul că UE a învățat ceva din trecutul recent, că suntem gata să avem o abordare realistă și știm ce să le oferim partenerilor estici. La rândul lor, aceștia trebuie să vadă în noi ceea ce suntem, adica niste parteneri reali, care vom actiona si reactiona daca va fi nevoie, în funcție de nevoile lor individuale, indiferent dacă suntem parteneri asociați sau nu, toate țările Parteneriatului Estic sunt importante pentru UE, iar la summitul Riga se va demonstra acest lucru.”

Eduard Kukan a studiat relatii internaționale la Moscova și are un doctorat în drept la Universitatea din Praga. A fost ministru de externe al Slovaciei în mai multe rânduri, ambasador în SUA și primul ambasador al Slovaciei independente la ONU.

XS
SM
MD
LG