Presa și-a pierdut complet răbdarea față de președintele ales în decembrie, Klaus Iohannis. Tonul comentariilor s-a acutizat brusc, pe fondul inițiativelor legislative ale puterii, care au pus vizibil în mișcare ambasadele străine acreditate la București.
„Se pare că atunci când ne-am ales un preşedinte altfel, atât noi, cât şi domnul Iohannis am înţeles altceva din treaba asta”, scrie Liviu Avram în Adevărul. Klaus Iohannis pare să-și fi propus doar să fie altfel decât Traian Băsescu, iar asta se traduce tot mai mult în a nu reacționa la niciunul din atacurile date de PSD statului de drept. „Noi, scrie Liviu Avram, am înţeles altceva când am ales un preşedinte altfel. Doar să nu semeni cu Traian Băsescu e prea puţin şi nu poate reprezenta un scop în sine. Ideea era să obţii, cu noul stil, un pic mai mult decât a obţinut, cu stilul său, predecesorul”.
Articolul aduce în discuție actele normative la care Klaus Iohannis ar fi trebuit să reacționeze, recte să se opună, cu mijloacele pe care i le oferă Constituția, dar nu numai cu ele, ci și exprimând cu vor tare punctul său de vedere. Constituția spune că președintele poate refuza o singură dată de la promulgare o lege adoptată de Parlament. Majoritatea parlamentară e foarte mulțumită cu această prevedere: Ioahnnis a refuzat legea partidelor politice, care conținea o portiță pentru finanțarea ilegală, Parlamentul a retransmis legea cu o altă portiță, pe care președintele nu a mai avut cum să o contracareze.
„Ați promis lucruri bine făcute și avem în schimb ceva ce miroase de la o poștă a blat. Ați promis o schimbare în România, dar ați stat cu mâinile în sân în timp ce partidele-dinozaur și-au asigurat aceleași practici și condiții care favorizează corupția din politică”. Rândurile îi aparțin editorialistului de la site-ul știripesurse.ro, Ionel Dancă. Autorul își argumentează afirmația cu exemple concrete.
Ioana Ene Dogioiu, de la ziare.com, consideră că momentul este mai rău chiar decât celebra „marți neagră”, cea în care puterea a mai încercat o dată să pună lesă anticorupției. Jurnalista recunoaște că această intervenție externă explicită (comunicat răspicat al Ambasadei Marii Britanii la București, vizită intempestivă a însărcinatului cu afaceri al Statelor Unite la București în biroul șefului Camerei Deputaților, unde nu întâmplător se afla și premeirul Victor Ponta) e umilitoare pentru România. Numai că umilința nu e administrată de străini, ci de politicienii României, care „au transformat treburile interne într-o coaliție politico-mafiotă”. Chiar și așa, de data asta e foarte posibil ca intevenția externă să nu mai aibă sorți de izbândă. Pe de o parte pentru că toate partidele politice își doresc stoparea ofensivei anticorupție a justiției. Pe de altă parte pentru că premierul Victor Ponta nu mai ține să apere imaginea țării în fața partenerilor euro-atlantici. Înainte de alegerile prezidențiale avea interesul să o facă, acum are alte interese: trebuie să facă față imensei presiuni venite din partea Partidul Social-Democrat, pe care-l conduce. Altminteri, își asumă riscul să fie „măturat de baroni și penali disperați”.
