Linkuri accesibilitate

Nicolae Andronic: „Eu consider reforma teritorială ca prioritatea numărul unu în R. Moldova”


Despre alegerile locale și reforma teritorială și descentralizare într-o discuție cu un fost vicepremier al R. Moldova.

Pe 14 iunie au loc alegerile locale, care au prilejuit din nou discuții aprinse despre o posibilă descentralizare și o reformă administrativ-teritorială. Subiecte care tradițional rămân, cu asentimentul politicienilor, exact acolo: la nivelul discuțiilor. Opiniile fostului vicepremier Nicolae Andronic, cel care în 1999 a încercat o reformă teritorială...

Europa Liberă: Să discutăm despre alegerile locale și relația dintre puterea locală și cea centrală. Care e miza acestui scrutin local din 14 iunie?

Nicolae Andronic: „Mizez pe faptul că totuși cetățenii Republicii Moldova nu au fost decepționați totalmente de guvernarea proastă, sub paravanul chemărilor de intrare în Uniunea Europeană. Cetățenii ar putea să facă o diferență între guvernarea centrală și oamenii de bună credință care vor fi înaintați pe liste, care ar putea să nu fie cumva influențați de partid. Și această părere rea despre actuala guvernare să nu se răsfrângă asupra persoanelor care vor candida și care sunt sincere, și doresc să prelungească ceea ce am început noi cu toții în anii ʾ90.”

Europa Liberă: Chiar dacă se alege persoana și nu partidul, alegerile sunt politice?

Nicolae Andronic: „Alegerile acestea sunt politice, spre regret. Dar vreau să abordăm în această discuție și problema răspunderii alegătorilor pentru votul pe care îl dau în ziua alegerilor, chiar și la alegerile locale. Or, cetățenii noștri nu s-au învățat să întrevadă în candidați niște persoane care au făcut ceva, care pot face ceva. Ei, de obicei, sunt manipulați prin diferite metode și lor li se spune că trebuie să voteze un partid, că de altfel nu vor avea bani acești primari și nu vor putea face nimic.”

Europa Liberă: Dar care sunt aceste metode de manipulare pe care nu ați vrut să le enunțați?

Nicolae Andronic: „Mai vin cu niște cadouri de alegeri, cu promisiuni deșarte și goale, că „vom îmbunătăți relațiile cu Sankt-Petersburgul sau cu alte orașe din Rusia, dacă mă votați”. Și oamenii încep a lega starea lor materială de astăzi, precară, de aceste promisiuni. Și cel mai rău este că după ce aleg un primar, un lider local, nu le ajunge tărie de caracter să îl întrebe ce a făcut, peste un an, peste doi ani. Pe lângă faptul că trebuie să cerem de la primari să facă niște lucruri majore, comunitatea trebuie să încerce să renască. Și iată atunci cred că am avea și o republică mult mai frumoasă și renăscută.”

Europa Liberă: De ce pe parcursul celor 23 de ani de independență, guvernarea nu a vrut să creeze o adevărată putere locală, o autonomie locală? Pe hârtie se spune da, în realitate ba.

Nicolae Andronic: „Guvernarea nu vrea să lase din mâinile sale posibilitățile de a repartiza bunurile, că atunci se întreabă oamenii „la ce ne mai trebuiți nouă”. Și vedeți că de prin 2000 încoace guvernul nu se ocupă cu elaborări de tactici, strategii, guvernul pur și simplu repartizează banii care mai sunt în hazna: vin comuniștii – dau la ai lor; vin democrații – dau la ai lor. Din această cauză suferim noi toți, contribuabilii.

Or, atunci în 1999, am făcut reformă și sub presiunea europenilor, dar și înțelegând situația, necesitatea descentralizării puterii și transmiterii funcțiilor în teritoriu, măcar pentru ca cetățenii să se învețe să ceară nu de la guvern, dar să ceară de la autoritățile locale îndeplinirea promisiunilor și exercitarea funcțiilor pe care le dețin.

Acum uitați-vă ce se întâmplă: aleg un primar, primarul acela nu-și bate capul de sat, el aproape că nu este prezent, dar acela care este și care dorește să facă ceva, nu are cu ce face. Și atunci, în 1999, în trei luni, noi am făcut reforma teritorial-administrativă. Voi încerca paralel să merg cu analizele să vedem ce a fost bine și ce a fost rău.”

Europa Liberă: Și de ce e nevoie să se revină la această reformă teritorial-administrativă?

Nicolae Andronic: „Ce a fost rău? A fost rău că am avut opunerea miniștrilor în realizarea acestei reforme. Am căutat să unim teritoriile care vor avea un randament mare economic și care se pot autoîntreține, gestiona, pe lângă faptul că le-am dat mecanismele necesare autorităților locale, poate nu până la capăt, dar s-a făcut un pas. Primul pas perceput negativ de către alegătorii noștri a fost că aceste unități teritoriale au fost numite județe. Am mers și noi pe tradiție, pe istorie. Nu vreți județe, numiți-le gubernii, cum vreți.”

Europa Liberă: Deşi cred că noţiunea nu ar trebui să fie un măr al discordiei. Acesta a fost un argument pentru comuniştii care au venit la guvernare în 2001.

Nicolae Andronic: „Acesta a fost un argument pentru comunişti, că „ei se pregătesc pentru unirea cu România”, aceasta e una. Doi, a fost opunerea mare a miniştrilor noştri, fiecare ministru mergea la preşedintele de atunci şi se plângea. De exemplu, ministrul Apărării: „Andronic vrea să distrugă toate comisariatele militare”. I-am lămurit preşedintelui Moldovei: comisariatele militare pur şi simplu nu au cu ce se ocupa. Şi dacă din trei comisariate militare vom face unul la judeţ, dar din contul trei care vor fi lichidate, vom da câte un salariu la primărie ca să ducă evidenţa militară, cred că ar fi fost un pas înainte. Deci, trebuiau lichidate nişte funcţii ale centrului şi transmise către teritoriu. Acesta este un exemplu.

Doi, ministrul Învăţământului: „Andronic vrea să distrugă învăţământul”. Din trei raioane trebuia să lichidăm direcţiile de învăţământ şi să formăm una la judeţ. Şi era o problemă că atunci nu eram în relaţii atât de bune cu Uniunea Europeană şi nu am avut susţinere financiară, am făcut totul pe entuziasm, noi nu am avut bani în buget pentru a putea achita cetăţenii care erau eliberaţi din posturi în rezultatul optimizărilor, fiindcă trebuiau plătiţi încă jumătate de an. Şi ce s-a întâmplat? În loc de trei direcţii de învăţământ sau trei comisariate militare a apărut şi al patrulea, unul judeţean, ceea ce a mărit costurile întreţinerilor.”

Europa Liberă: Aparatul birocratic s-a mărit.

Nicolae Andronic: „Da. Şi ultima greşeală, aceasta pot să mi-o asum, nu pot răspunde pentru toată guvernarea, am fost raportor şi preşedintele Comisiei pentru reforma teritorială și descentralizarea puterii în stat, atunci, în 1999 era în toi privatizarea în Republica Moldova, am încercat să dăm cetăţenilor şi cota valorică, nu numai cota de pământ. Şi ceea ce am înţeles astăzi, că trebuia să apropiem de cetăţeni serviciile, adică trebuia să impunem cadastrul şi notariatul o dată la două săptămâni, de exemplu, să fie prezenţi în sat şi cetăţenii nu ar fi fost nevoiţi să cheltuie bani pentru a ajunge în judeţ să pupe lăcată, deoarece nimereau atunci când birocraţii pur şi simplu nu erau la serviciu.”

Europa Liberă: De ce e nevoie acum să se revină la această reformă teritorial-administrativă?

Nicolae Andronic: „Vă dau un exemplu concret. Am vorbit astăzi cu un bun prieten al meu, primarul din comuna Agapia, România, şi l-am întrebat: „Pot să prezint experienţa pe care o ai?”. Comuna cu 4000 de cetăţenii a avut un buget anul trecut de 200 de mii de euro, dintre care din contribuţiile cetăţenilor, din impozitele locale la bugetul comunei au venit numai 600 de mii de lei româneşti. Ceilalţi bani, 200 de mii de euro, au venit prin programe europene şi programe guvernamentale.

Dacă alegi un primar care îşi bate capul de acest sat şi a promis, de exemplu, ca face un drum sau altceva, trebuie să ştii dacă acest primar poate scrie nişte proiecte, poate să le obţină şi poate mai târziu să monitorizeze implementarea acestor proiecte, ca banii de acolo să nu fie furaţi. Cred că acesta este un exemplu foarte elocvent.”

Europa Liberă: S-a discutat foarte mult despre nevoia unei reforme teritorial-administrative până la data alegerilor, 14 iunie, sau după alegeri. Unii politicieni ziceau până, alţii ziceau după, chiar au fost şi reproşuri că în trei-patru luni o reformă e greu să o implementezi, să o pui pe roate.

Nicolae Andronic: „De ce actuala guvernare nu are unitate politică în privinţa aceasta? De ce nu are voinţă politică? Găsesc numai o lămurire: aceşti demnitari de stat care s-au oploşit prin consiliile raionale şi pe lângă şefii de raioane sunt armata de susţinere a partidelor în campaniile electorale. Şi de aceea aceşti lideri de partid nu vor să lanseze această reformă nici acum, nici după alegeri, fiindcă aceşti cetăţeni care sunt obişnuiţi să pună mâna pe nişte bunuri pentru faptul că au participat în campania electorală vor rămâne fără funcţii şi, în rezultat, aşa presupun liderii de la Chişinău, nu vor avea susţinătorii necesari. E foarte bine când, fiind într-o funcţie, are maşină, secretară.”

Europa Liberă: Vă referiţi la preşedintele de raion?

Nicolae Andronic: „La toţi funcţionarii aceştia. Pe de altă parte, şi noi, cetăţenii, trebuie să ne dăm bine seama că trebuie să susţinem această reformă, noi nu am avut susţinere pentru această reformă. Or, concomitent cu această reformă, trebuie să avem şi o justiţie dreaptă. Cetăţeanul de rând ar putea să nu ştie cine e preşedinte în Republica Moldova, el trebuie să aibă o posibilitate să-şi apere dreptul în judecată, în Procuratură şi atunci nu-l va mai interesa veriga intermediară, raioanele.

Cetăţenii noştri s-au deprins să se ducă cu plângere la raion, primarul nu le hotărăşte nimic şi ei uită că au mecanisme de a-l influenţa pe primar, să-l impună să lucreze ori să-l demită. Cetăţenilor trebuie să le oferi nişte mecanisme foarte clare şi uşoare de demisie a acestui cetăţean care a devenit primar şi nici cetăţenii nu susţin reforma, temându-se că vor trebui să meargă cu plângeri tocmai la judeţ.

Or, administraţia publică locală nu ar trebui să se ocupe cu aceste plângeri sau plângerile care pot fi soluţionate în instanţă şi anume în comună, aceasta este una. Doi, am auzit de la un lider politic acum, când se discuta problema reformei, că trebuie să fii idiot, dacă gândeşti că în trei luni se poate de făcut această reformă.

Vreau să declar că eu sunt idiot, deoarece am făcut această reformă în patru luni, dar am avut susţinere politică, voinţă politică. Și îmi pare rău că europenii au acceptat distrugerea a ceea ce am făcut noi, când au venit comuniştii, nu le-au spus nimic, nu le-au închis finanţările. Adică, câteodată guvernanţii trebuie să meargă cu mentalitatea înaintea mentalităţii cetăţenilor, ca să facă aceste reforme şi să le demonstreze cetăţenilor că banii care au fost economisiţi din această reformă s-au dus în teritorii şi ei încep a trăi mai bine şi soarta teritoriilor, a comunei, a satului depinde nu de politicianul care vine de la Chişinău, dar depinde de conducerea locală.

Aţi văzut mulţi primari care organizează o adunare generală a satului, cum se făcea înainte? Aţi văzut un primar care să discute bugetul satului? Da, unii nu au ce discuta, fiindcă nu au venituri, dar măcar acel mic care buget să se discute cu oamenii, care sunt priorităţile satului. Dacă această reformă nu s-a făcut acum, reforma teritorială nu va fi făcută nici în continuare, deoarece va fi necesar să fie anunţate noi alegeri. Şi în spatele a tot ce se vorbește stă bugetul Republicii Moldova, banii care sunt cheltuiţi în zadar pentru întreţinerea acestor structuri birocratice, cum sunt executivele raionale, vor merge la nişte persoane pe care îi vom întreţine tot noi şi apoi ne vom plânge.

Eu consider această reformă teritorială ca prioritatea numărul unu în Republica Moldova, care ar putea permite şi Uniunii Europene să recunoască că aici s-a făcut descentralizarea, că repartizarea banilor la o comună sau alta nu depinde de cum s-a sculat dimineaţă un demnitar de la Chişinău sau de culoarea politică, dar de proiectele care vor fi scrise şi elaborate de aceşti primari. Regretabil, însă simt că peste patru ani ne vom întâlni şi vom vorbi de această reformă. Astăzi, când au atâtea fonduri şi atâtea posibilităţi de a găsi nişte proiecte reale nu fac reforma. Aceasta, cred, este o crimă din partea actualei guvernări.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG