Linkuri accesibilitate

Legea adoptată de parlamentari după mai mulţi ani de dezbateri, este diferită de cea înaintată de societatea civilă.

În ajunul campaniei electorale pentru locale, Parlamentul a adoptat un şir de modificări legislative menite să asigure transparenţa finanţării partidelor politice şi, implicit, a scrutinelor electorale. După ce au analizat normele legale, experţi care monitorizează actuala campanie, au ajuns la concluzia că, în mare parte, acestea intră în vigoare începând de anul viitor, prin urmare, campania din această vară va avea loc după vechile reguli de joc.

Deşi au fost operate modificări la legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, guvernanţii nu au înlăturat suspiciunea că, în continuare, sunt interesaţi să lase în anonimat adevăraţii finanţatori ai partidelor politice. Şi asta pentru că legea pe care au adoptat-o după mai mulţi ani de dezbateri, este diferită de cea înaintată de societatea civilă.

Bunăoară, ONG-urile specializate în monitorizarea scrutinelor electorale, insistau pe micşorarea plafonului de donaţii care pot fi oferite partidelor politice până la 20 de salarii medii pentru o persoană fizică şi 40 de salarii medii pentru una juridică. Norma intrată în vigoare prevede însă plafoane de zece ori mai mari. Transformând în lei, asta ar însemna că un cetăţean poate oferi unui partid o donaţie de aproape 800 de mii de lei, iar o instituţie juridică de peste un milion şi jumătate, explică secretarul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, Nicolae Panfil:

„Puţin cetăţeni obişnuiţi, să-i numim aşa, şi-ar putea permite astfel de sume. Înţelegem că, iarăşi, partidele politice vor încerca, probabil, prin astfel de prevederi în lege să acopere eventuali bani care aparţin unor sau altor persoane mai influente sau mai bogate în cadrul partidelor şi care sunt distribuiţi prin intermediari sau prin membri simpli de partid în calitate de donaţii. Pe noi lucrul acesta ne îngrijorează, pentru că ideea noastră iniţială a fost ca partidele politice să meargă în popor, să încerce să coopteze cât mai mulţi membri în cadrul partidelor, să încerce să facă aceşti membri să vină cu donaţii. Dacă pretindem că avem partide şi că acestea reprezintă cetăţenii, probabil că aici ar trebui să ne punem şi anumite semne de întrebare”.

În schimb, continuă Nicolae Panfil, parlamentarii au avut grijă să păstreze la un nivel destul de mare suma pe care urmează s-o primească începând de anul viitor de la stat - 0,02 la sută din bugetul ţării, în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile parlamentare şi cele locale.

Iurie Ciocan

Iurie Ciocan

Noile modificări legislative permit, de asemenea, Comisiei Electorale Centrale să ceară şi să verifice anual rapoartele financiare ale partidelor politice şi nu doar în perioada electorală. Până acum, spune preşedintele CEC, Iurie Ciocan, comisia pe care o conduce putea supraveghea doar dacă cheltuielile partidelor au trecut procedurile oficiale, adică au fost virate prin conturile bancare pe care acestea sunt obligate să le deschidă odată cu începerea competiţiei electorale:

„Astăzi, ca să vă imaginaţi, din 48 de luni, cât durează perioada de patru ani de la la alegeri până la alegeri, partidele politice raportează doar două luni, în rest, prezintă rapoarte narative o dată pe an la Ministerul Justiţiei. Este foarte puţină informaţie la capitolul ce ţine de veniturile şi cheltuielile partidelor politice în afara perioadei electorale. Vedem că oraşele şi satele moldoveneşti sunt împânzite cu materiale publicitare nu doar în alegeri. Nu zic că este rău! Nu condamn acest lucru, mai mult ca atât, eu cred că partidele, fiind instituţii permanente, trebuie să-şi desfăşoare activitatea permanent, doar că este bine ca societatea să cunoască din ce bani ei fac acest lucru”.

Singura problemă pe care o constată experţii care au analizat modificările legislative ce se referă la raportarea de venituri şi cheltuieli este că acestea intră în vigoare la 1 ianuarie anul viitor. Ce înseamnă acest lucru? Că la localele din acest an concurenţii electorali, cel mai probabil, nu se vor conforma noilor reguli, susţine Alexandru Postica, director de programe la Asociaţia „Promo-Lex”:

Alexandru Postica

Alexandru Postica

„Prin urmare, oricare partid va invoca faptul că legea nu poate avea efect retroactiv, prin urmare, riscăm ca anul 2015 partidele politice să nu-l raporteze, deşi noi cunoaştem foarte bine că anul 2015 este un an electoral şi sperăm să nu se limiteze Comisia Electorală Centrală doar la analiza rapoartelor campaniei electorale. Deci, sunt anumite divergenţe în acest sens, prin urmare, este foarte important ca anul 2015 să nu rămână fără control. De aceea, evident, este obligatoriu ca să fie clarificată această situaţie”.

Concluzia experţilor este că, cel mai probabil, scrutinul pentru localele din vară va fi lipsit de reguli clare de joc, iar instituţiile statului ar putea trece cu vederea cele mai multe din încălcările concurenţilor electorali.

XS
SM
MD
LG