Gheorghe Cojocaru: „La 70 de ani de la victoria naţiunilor unite în cel de-al Doilea Război Mondial, departe, în sud-estul Europei, între Prut şi Nistru, dar şi pe o fâşie de pământ de dincolo de Nistru se întinde un stat suveran şi independent – Republica Moldova, a cărui unitate teritorială şi politică este sfidată din interior de forţe separatiste, pe teritoriul căruia staţionează ilegal trupe străine, un stat încremenit în dispute identitare şi sfâşiat între Est şi Vest cu o economie rudimentară, cel mai sărac stat din Europa. Şi ceea ce este şi mai dramatic, un stat condus de câteva clanuri extrem de corupte, care controlează autoritar puterea, sistemul bancar şi justiţia, un stat capturat.”
Europa Liberă: Când Republica Moldova a ajuns a fi un stat capturat, acum sau ceva mai devreme?
Gheorghe Cojocaru: „Prima observaţie ar fi că practic nimeni nu contestă acest diagnostic pus Republicii Moldova. Capturarea sa strict istoriceşte s-a produs mai bine de 70 de ani în urmă, atunci când acest teritoriu a căzut sub dominaţia sovietică, de sub care s-a scuturat odată cu ruperea de la URSS în 1991. Din acest moment, ca entitate independentă Republica Moldova va purcede pe drumul anevoios al democraţiei şi economiei de piaţă de tip occidental în condiţiile extrem de complicate ale prăbuşirii social-economice şi dependenţei cvasitotale de factorii energetici din exterior. Războiul din 1992 s-a soldat cu capturarea zonei transnistrene de forţele separatiste.”
Europa Liberă: Prin definiţie însă un stat capturat presupune un stat sechestrat de anumite interese de clan, un stat care nu mai aparţine cetăţenilor. Să se fi întâmplat aceasta şi cu Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Economia de clan şi tipul de putere de clan îşi trag rădăcinile încă din anii ’90 ai secolului trecut. Însă în acel interval se atestă o anumită paritate între principalii jucători ai scenei politice şi economice, un fel de echilibru al rivalităţilor de clan. Eliminarea categorică a concurenţelor prin recurgerea la metodele represive s-a produs în anii de guvernare comunistă. După 2009 noii lideri ai scenei politice au preluat şi au desăvârşit sistemul de clan, punându-l în serviciul propriilor interese şi realizând până astăzi trista performanţă de a captura prin cele mai „democratice” mijloace Republica Moldova.”
Europa Liberă: A fost sau este predeterminată o asemenea evoluţie?
Gheorghe Cojocaru: „În cazul Republicii Moldova, care compare ca o entitate de stat fragilă, cu lideri şi instituţii slabe, ca o societate atomizată, am putea admite un mare grad de predeterminare în ceea ce priveşte îngenuncherea statului în faţa intereselor mafiote de clan. Întrebarea majoră care se pune astăzi este dacă o asemenea situaţie mai este sau nu ireversibilă.”
