Linkuri accesibilitate

„Este bine că oamenii au primit posibilitatea de a merge liber în Europa”


 © Nicolas Righetti/Rezo
© Nicolas Righetti/Rezo

La un an de la liberalizarea regimului de vize cu UE, locuitorii regiunii transnistrene salută posibilitatea de a circula liber.

Din sumarul ediţiei:Criza economică dublează deficitul bugetului regiunii transnistrene, iar salariile vor fi achitate și în luna mai doar în proporție de 70 la sută. Experții de la Chișinău spun că reglementarea transnistreană a intrat în impas. Și ce cred locuitorii de la Bender și Tiraspol la un an după ce au primit posibilitatea, de rând cu alți cetățeni ai Republicii Moldova, să călătorească fără vize în Uniunea Europeană.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Aproximativ 15 persoane au fost arestate vineri după manifestările organizate cu ocazia zilei de 1 mai în regiunea transnistreană. Potrivit unor martori oculari, mai mulți vorbitori în cadrul mitingului desfășurat în localitatea Sucleea din stânga Nistrului, precum și artiști care urmau să prezinte programul artistic au fost urcați într-o dubă de forțele de ordine transnistrene. Acestea au confiscat camerele video și telefoanele mobile folosite de participanții la miting pentru a filma evenimentul. În cadrul mitingului, mai mulți vorbitori au exprimat opinii critice la adresa autorităților transnistrene și la faptul că acestea au adus regiunea într-o criză economică fără precedent. În seara zilei de 1 mai a avut loc și procesul celor arestați, în urma căruia o parte din ei au fost puși în libertate. Autoritățile transnistrene nu au publicat niciun fel de informații oficiale cu privire la acest incident. Ultimul caz de persecuții împotriva unor opinii critice la adresa administrației regiunii separatiste a fost cel al arestării, pe 18 martie, a jurnalistului Serghei Ilcenko, care continuă să rămână în arest fiind acuzat de activități extremiste.

Preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Republica Moldova este „un asociat cheie” al UE, dar trebuie să facă reforme reale. Aflat la Chișinău cu ocazia marcării unui an de la liberalizarea vizelor cu UE, Tusk a îndemnat Republica Moldova la schimbări reale, subliniind nevoia reformării justiţiei, intensificării luptei împotriva corupţiei şi rezolvării problemelor din sectorul bancar, reforme care, potrivit lui Donald Tusk, vor restabili încrederea donatorilor externi şi a cetăţenilor moldoveni în autorităţi:

Donald Tusk: „Ne-am înţeles cu premierul moldovean asupra necesităţii semnării unui Acord cu Fondul Monetar Internaţional, care va juca un rol decisiv în stabilitatea economică şi politică a ţării. De asemenea, am discutat despre reglementarea diferendului transnistrean şi am accentuat că Uniunea Europeană în continuare insistă pe o reglementare paşnică, bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria.”

Moscova ar putea pierde posibilitatea de a menține legătura prin Ucraina cu militarii săi dislocați în Transnistria. Un proiect de lege care prevede denunțarea acordului ruso-ucrainean cu privire la tranzitul militarilor care se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova a fost propus spre dezbateri în Rada Supremă de la Kiev de un grup de deputați ucraineni. Liderul de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a declarat că măsura este menită să-i scoată cu forța din Transnistria pe militarii ruși din trupele de pacificare, lucru care se face în contextul declarațiilor Chișinăului despre necesitatea schimbării formatului misiunii de pacificare de pe Nistru.

Organizația internațională Freedom House, cu sediul în Statele Unite, constată că nivelul libertății presei în 2014 este cel mai scăzut din ultimii zece ani, ca urmare adoptării unor legi restrictive, dar și a întețirii violențelor împotriva jurnaliștilor. Raportul critică Rusia pentru „propaganda activă și agresivă”, scopul căreia este de a intimida. Moldova, se arată în raportul Freedom House, rămâne o „țară cu probleme”. Sunt criticate nu numai decizii mai puțin transparente în domeniul mediilor, dar și faptul că există monopoluri, iar structura proprietății în mass media rămâne opacă.

***

După un an de la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană se poate spune cu încredere că cetățenii moldoveni se bucură din plin de posibilitatea de a călători liber în statele europene. Primii cetățeni moldoveni au mers fără vize în spațiul Schengen pe 28 aprilie 2014, iar timp de un autoritățile au înregistrat peste jumătate de milion de ieșiri din Republica Moldova având ca destinație țările europene.

Ministrul de Externe de la Chișinău, Natalia Gherman, a spus că solicitările pentru paşapoartele biometrice sunt în creştere, inclusiv din partea cetățenilor din stânga Nistrului. Peste 75 mii de cetăţeni rezidenţi în regiunea transnistreană au aplicat şi au primit paşaportul biometric.

Ambasadorul Pirkka Tapiola
Ambasadorul Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola, a felicitat cetăţenii moldoveni pentru posibilitatea de a călători fără vize în spaţiul UE şi a mulţumit autorităţilor din Republica Moldova pentru campania de informare privind oportunităţile regimului liberalizat de vize.

Republica Moldova a devenit prima și singura deocamdată țară a Parteneriatului Estic care se bucură de acest beneficiu acordat de Uniunea Europeană.

***

Așadar, peste 75 mii de locuitori ai regiunii transnistrene au solicitat și primit pașapoarte biometrice ale Republicii Moldova care le permit călătoria fără viză în Uniunea Europeană. Europa Liberă a întrebat câțiva trecători, la Tiraspol și Bender, ce cred ei despre posibilitatea de a merge fără vize în țările europene:

La Tiraspol
La Tiraspol

- „Este bine că oamenii au primit posibilitatea de a merge liber în Europa, pot călători liber. Așa și trebuie să fie...

- „Probabil este totuși un lucru bun – lasă oamenii să circule încolo-încoace, să cunoască lumea. Eu nu am pașaport moldovenesc, ca nu prea am posibilități materiale să-mi fac – pentru asta e nevoie de bani. Eu sunt moldovenească, dar în pașaport sunt cetățean al Ucrainei și nu am cum să circul”.

- „Asupra mea nu a avut niciun efect, de aceea nu am prea multe de spus. Poate că cineva a are nevoie. Pentru mine nu are nicio importanță – eu nu călătoresc nicăieri, mie și aici mi-e bine”.

La Varnița în 2014
La Varnița în 2014

- „Eu cred că este un lucru util, pentru că astfel oamenii au primit posibilitatea de a călători în Europa – să lucreze sau să meargă în vizite la prieteni, rude sau apropiați, la frați, surori, părinți... Există posibilitatea de a se reîntâlni”.

- „Nu știu. Transnistrenii nu au fost vizați, nu au simțit niciun beneficiu, eu cred. Pur și simplu au făcut așa ca să-i îmbuneze pe cei din Moldova. Așa cred eu”.

- „Eu am acte rusești, așa că mie de la asta nici acru, nici cald nu mi s-a făcut. Cu pașaportul rusesc pe mine nu mă vor lăsa oricum încolo, în Europa. Dar eu nici nu vreau, eu vreau să circul mai mult în Rusia. Eu sunt pentru Rusia”.

- „Așa și trebuie să fie. Exact așa fără niciun fel de complicații. Așa ar fi fost cel mai bine, dacă e să fiu sinceră. Ar fi fost varianta cea mai potrivită pentru oricare persoană. Pentru că și așa sunt prea multe piedici și din cauza acestor piedici oamenii de multe ori nici nu pot traversa frontiera pentru că apar prea multe probleme”.

- „Eu cred că acesta este un lucru bun, pentru că oamenii au primit permisiunea de a merge liber în Europa, pot călători liber, pot vedea diverse locuri interesante pe care au dorit demult să le viziteze... Și indiscutabil, dacă Transnistria s-ar unifica cu Chișinăul, ar fi fost cu mult mai bine pentru noi. Da, poate că ar fi un pic mai greu la început, dar economia în mod sigur ar fi crescut și oamenii ar trăi cu mult mai bine.”

... Au fost opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.

***

„Pensiile și salariile bugetarilor din regiunea transnistreană vor fi achitate și în luna mai în proporție de doar 70 la sută...

Criza economică din regiunea transnistreană nu pare să-și reducă din intensitate. Potrivit datelor oficiale de la Tiraspol, încasările bugetare în luna aprilie au fost cu 3% mai mici decât anul trecut.

Liderul regiunii Evgheni Șevciuk a declarat în cadrul unei emisiuni radio că bugetul a fost adoptat în acest an cu un deficit de un miliard de ruble, însă dacă trendul de criză înregistrat de la începutul anului va continua, cifra deficitului se va dubla și va ajunge la două miliarde de ruble transnistrene.

Potrivit datelor comitetului vamal al regiunii, încasările vamale au scăzut cu 50% de la începutul anului. Comerțul extern a scăzut cu 23%. Încasările de la importuri s-au prăbușit cu aproape 70% față de anul trecut. Exporturile au scăzut ceva mai puțin, doar cu 10%.

În aceste condiții, administrația de la Tiraspol a anunțat că și pentru luna mai pensiile și salariile bugetarilor vor fi achitate în proporție de doar 70%, restul fiind trecute ca datorii ale statului. Aceste datorii se ridică deja la 200 milioane ruble.

În cadrul unei recente ședințe, responsabila de finanțele regiunii, Elena Ghirjul, a anunțat că la fel ca și în lunile precedențe va fi limitată la minim finanțarea unor capitole destinate categoriilor vulnerabile, cum ar fi alimentația, medicamentele, întreținerea punctelor de urgență, a structurilor de forță. Oficialul a subliniat însă că nici măcar acest nivel minim de finanțare nu a putut fi asigurat în luna aprilie, pentru că banii care intrau în buget erau prioritar direcționați către achitarea salariilor și pensiilor.

De asemenea, în regiunea transnistreană există riscul deconectării semnalelor radio și TV, din cauza datoriei acumulate de stat față de agentul economică care asigură retransmisiunea posturilor de radio și de televiziune. Din cauza acestei datorii companiile oficiale radio și TV au fost nevoite să-și reducă substanțial formatul de emisie. „Dacă nu vom finanța măcar parțial această direcție, în multe localități va fi sistat semnalul radio și TV. Iată de ce am decis să măcar parțial, în proporție de 10 la sută din datorie, să finanțăm și acest capitol de cheltuieli”, a spus Elena Ghirjul.

Administrația transnistreană este nevoită să constate că deocamdată nu există premise pentru redresarea situației.

Cu toate acestea, autoritățile continuă să susțină un șir de întreprinderi și de producători agricoli mari. Subvențiile oferite acestora constau din reduceri la tarife pentru energie și la impozitul pe venit. În consecință, scad încasările la bugetele de diferite nivele, ceea ce nu permite acoperirea tuturor plăților sociale. Executivul de la Tiraspol spune că acest lucru se face pentru a menține potențialul de producție al întreprinderilor, competitivitatea acestora și un număr foarte mare de locuri de muncă.

***

„Evgheni Șevciuk: „Am luat o pauză în negocieri până când Chișinăul nu va închide dosarele penale deschise pe demnitari de la Tiraspol”...

La nici două luni după ce, la începutul lunii martie, au fost reluate contactele la nivelul primelor persoane de la Chișinău și Tiraspol, precum și discuțiile tehnice în grupurile de lucru, șeful administrației transnistrene anunță o pauză în negocieri, până în momentul în care Chișinăul va închide dosarele penale deschise pe numele unor demnitari din Transnistria.

Evgen Șevciuk și Nina Ștanki la Tiraspol
Evgen Șevciuk și Nina Ștanki la Tiraspol

Evgheni Șevciuk a spus, în cadrul unei emisiuni la postul public de radio, că au fost deschise dosare inclusiv pe numele șefilor unor grupuri de lucru. „Pe moment avem doar asigurări că partea moldovenească „examinează căile legale de încetare a acestor dosare penale”, a declarat Șevciuk.

Acesta susține de asemenea că regulile economice pe care Chișinăul le negociază cu Tiraspolul pentru ca agenții economici transnistreni să poată face comerț cu UE sunt îndreptate către „obținerea acelorași scopuri care erau urmărite și în 1992”, când a avut loc conflictul armat. „Transnistria este forțată să-și treacă de bună voie câmpul economic sub legile Chișinăului și chiar să admită pe teritoriul său vameși moldoveni și să permită amplasarea acestora pe perimetrul său extern. Deci, aceleași scopuri ca în 1992, doar că prin alte mijloace, nu mai puțin eficiente”, a declarat Evgheni Șevciuk.

***

Victor Chirilă: „Dialogul actual poate rezolva niște probleme curente, însă nu va debloca negocierile politice”...

Nici experții de la Chișinău nu sunt foarte optimiști în ceea ce privește viitorul procesului de negocieri. Experţii Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, susține, într-un studiu făcut public în cadrul unui club de presă, că politica paşilor mici lansată în 2011 a eşuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuţii cu privire la statutul politic şi problemele de securitate.

L-am întrebat pe Victor Chirilă dacă, în opinia sa, dialogul reluat dintre Chișinău și Tiraspol va fi unul viabil și va genera și soluții concrete.

Victor Chirilă
Victor Chirilă

Victor Chirilă: „În primul rând, dialogul este necesar pentru că există o mulțime de probleme care vizează cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceste probleme economice, sociale, juridice trebuie rezolvate și acest lucru poate fi făcut doar dacă există un dialog între autoritățile Republicii Moldova și administrația regiunii transnistrene.

Dar cred că acest dialog nu are sorți de izbândă dacă vrem să găsim o soluție politică pentru conflictul care ne dezbină de două decenii atâta timp cât Chișinăul nu va avea o viziune clară ce vrea să facă, cum vrea să atingă obiectivele fixate, care sunt mecanismele, cum vrea să comunice viziunea sa cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, care sunt, în continuare, departe de noi și sunt pentru integrarea regiunii transnistrene în Federația Rusă, sunt pentru independența regiunii transnistrene. Acesta este și eșecul nostru pentru că nu am știut cum să comunicăm nici pe malul drept, dar nici pe malul stâng.

Este nevoie, de asemenea, de o politică de reintegrare cu mecanisme instituționale clar definite, cu resurse financiare care nu există în prezent. De asemenea, este nevoie de solidaritate politică, a clasei politice, a societății. Ori acest lucru, de asemenea, nu există.

Deci, din punctul meu de vedere, dialogul actual poate rezolva niște probleme circumstanțiale, probleme curente, însă nu este în măsură să deblocheze negocierile politice cu privire la statutul regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova și nici cu privire la problemele de securitate care sunt foarte importante pentru a păstra stabilitatea în regiune.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dumneavoastră implicarea și aportul care ar fi necesar să vină din partea mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2? Am asistat, în perioada anterioară, la „politica pașilor mici”, la măsurile de încredere. În ce măsură s-au dovedit ele eficiente, aceste mecanisme, și dacă vedeți vreo nevoie de schimbare în abordările care au existat, în trecutul recent?

Victor Chirilă: „Politica pașilor mici a eșuat pentru că Chișinăul, în continuare, nu are o viziune clară ce ar dori să realizeze în raport cu regiunea transnistreană: nu are o viziune, nu are o politică de reintegrare și, de asemenea, nu are suportul politic necesar pentru a pune în aplicare chiar și viziunea care a fost formulată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2005.

O viziune care este contestată tot mai mult de partide importante, precum Partidul Socialiștilor care dorește federalizarea Republicii Moldova, dar și de partidele care au propus-o în 2005. Mă refer la Partidul Comuniștilor, care acum vorbește despre acordarea statului de republică regiunii transnistrene, lucru despre care nu se vorbește în Legea din 2005. De asemenea, Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat, iarăși, nu au o poziție fără echivocuri față de această lege.

În plus, partenerii europeni insistă neoficial pentru reevaluarea acestei legi. În opinia lor, condițiile puse în această lege pentru negocierea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, de fapt, împiedică derularea procesului politic de soluționare a conflictului.”

Europa Liberă: A reușit Republica Moldova, malul drept, să devină o zonă atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului? Au fost lucruri bune care s-au făcut, de exemplu, Biroul de Reintegrare a vorbit despre faptul că mai mulți transnistreni au început să solicite actele Republicii Moldova după liberalizarea regimului de vize cu UE. Dincolo de acest aspect, malul drept a devenit o zonă de prosperitate și de atractivitate pentru cetățenii din stânga Nistrului?

Victor Chirilă: „Din păcate, Moldova a eșuat să devină un model de atractivitate pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului. Acest lucru îl arată sondajele care au fost realizate anul trecut în cadrul unui program de asistență pentru Biroul de Reintegrare, finanțat de Uniunea Europeană. Majoritatea cetățenilor noștri din regiunea transnistreană optează pentru independența regiunii transnistrene și pentru o eventuală reintegrare a regiunii nu cu Moldova, dar cu Federația Rusă.

Deci, acest lucru mi se pare destul de îngrijorător și este un eșec clar al nostru, al societății de pe malul drept, în primul rând al clasei politice și al autorităților Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deci, clasa politică nu a reușit să facă pașii necesari spre apropiere. La nivelul societății, există interes pentru reintegrarea Republicii Moldova?

Victor Chirilă: „Și societatea la fel, așa cum arată nenumăratele sondaje, este apatică față de problema transnistreană – doar un singur procent din cetățenii de pe malul drept consideră că această problemă ar trebui să fie prioritară pentru autoritățile Republicii Moldova.

Este explicabil acest lucru pentru că, din nou, nu s-a comunicat cu noi, nu am fost informați. Dar, de asemenea, este clar că cetățenii de pe malul drept sunt preocupați, în primul rând, de probleme mult mai stringente. Cum ar fi locurile de muncă, salariile, educația copiilor etc.”

Europa Liberă: Știm că regiunea transnistreană se confruntă acum cu o criză economică fără precedent. În acest context, credeți că Transnistria va accepta să se alinieze la normele Acordului de liber schimb cu UE? Pentru că, în caz contrar, după expirarea acestui an va trebui să facă comerț cu UE la tarife mult mai ridicate. Administrația din Transnistria oficial nu dorește să se alinieze la acest Acord cu UE, însă agenții economici sunt într-o situație apropiată de colaps economic. Credeți că se va găsi un compromis până la sfârșitul anului, având în vedere că în Transnistria sunt și alegeri locale în toamnă?

Victor Chirilă: „Aveți dreptate, regiunea transnistreană refuză să adere la zona de comerț liber coprehensivă și aprofundată cu UE. Dar, trebuie să remarc, în aceeași regiune există un interes deloc neglijabil pentru a profita în continuare de relațiile comerciale cu UE, pentru a păstra piața Uniunii Europene deschisă pentru întreprinzătorii din regiune. Și, din acest punct de vedere, cred că există o bună majă de compromis între Chișinău și Tiraspol.

Evident, și în regiune există o anumită luptă politică, vor avea loc alegeri locale și acest context desigur complică eventualele negocieri între Tiraspol, Chișinău și Uniunea Europeană. Pentru că, din punctul meu de vedere, va fi un compromis realizat anume pe această platformă trilaterală. Dacă va fi atins acest compromis până la sfârșitul anului nu pot da garanții, dar este cert că presiunea asupra regiunii transnistrene va crește foarte mult și Tiraspolul va trebui să facă anumite concesii, ca și, de asemenea, Chișinăul și Uniunea Europeană.

Cred că o soluție de compromis ar fi realizarea graduală a condiționalităților Acordului de Liber Schimb cu UE de către regiunea transnistreană. Mai ales că, recent, administrația transnistreană și-a manifestat interesul de a reforma sistemul fiscal care va include introducerea TVA-uri – o condiție cerută expres de Uniunea Europeană. Deci, o anumită deschidere există, ceea ce mă face să fiu optimist că un compromis ar putea fi atins.”

Europa Liberă: Rusia continuă să acorde asistență financiară regiunii transnistrene, chiar dacă știm că în ultimul timp regiunea are probleme economice tot mai mari. Credeți că Federația Rusă va putea menține, în continuare, această zonă separatistă, inclusiv ca platformă pentru influență geopolitică?

Victor Chirilă: „Consider că Rusia va face tot posibil pentru a menține controlul în regiunea transnistreană atâta timp cât nu va fi realizat un compromis care să-i satisfacă interesele, ori, actualmente, interesele sale sunt de a stopa Republica Moldova, și nu doar Republica Moldova, ci și Ucraina, din calea lor spre integrarea economică, politică cu UE.

De aceea, cât timp va exista această confruntare pentru controlul regiunii și a Ucrainei în particular între Rusia, care a declanșat această luptă, și Occident – Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii – atâta timp Rusia va face tot posibilul pentru a-și consolida și a-și menține influența în regiunea transnistreană care este, din punctul meu de vedere, avanpostul intereselor sale în regiune.”

Europa Liberă: Chișinăul actual, în formula actuală de coaliție minoritară, de Guvern minoritar, credeți că va avea capacitatea de a nu accepta o soluție proastă pentru reglementarea transnistreană?

Victor Chirilă: „Având în vedere apatia care există în societate față de problema transnistreană, nu putem exclude că unele cercuri politice de la Chișinău ar fi tentate să recurgă o soluție precipitată pentru problema transnistreană, de genul memorandumului Kozak. Dar, o astfel de evoluție ar fi extrem de riscantă nu doar pentru stat, în general pentru societatea noastră, dar și pentru acei care ar încerca să o promoveze. Pentru că nu există un consens nici la nivelul clasei politice și nici la nivelul societății.

De aceea, o soluție precipitată, netransparentă, nediscutată cu societatea ar putea să catalizeze nemulțumirile în societate, care și așa au crescut extrem de mult. Dar, în același timp, trebuie să remarc că acest Guvern nu are capacitatea necesară pentru a negocia o soluție politică durabilă pentru conflictul transnistrean pentru că nu există consens nici măcar în interiorul alianței.”

Europa Liberă: Care ar fi premisele pentru a putea negocia o soluție corectă și de perspectivă?

Victor Chirilă: „În primul rând, cred că este nevoie să existe un consens politic, de asemenea, este nevoie să existe o susținere largă în societate pentru soluția pe care o propui și regiunii transnistrene, dar și societății de pe malul drept al Nistrului. Trei, trebuie să existe stabilitate în Republica Moldova, o guvernare stabilă susținută de o majoritate parlamentară convingătoare. Patru, este nevoie și de o politică de reintegrare, formulată, cu obiective clare, cu instrumente puse la dispoziție, cu resurse identificate. Ori aceste lucruri nu există. Însăși soluția propriu-zisă nu rezolvă mai nimic dacă aceste elemente nu sunt puse la dispoziția autorităților care vor negocia această soluție.”

Europa Liberă: Prognoza Dumneavoastră: cam în ce interval de timp vedeți cristalizându-se aceste premise necesare soluționîrii? de exemplu, partenerii de dezvoltare vorbeau de cinci ani doar pentru strategii coerente de reintegrare.

Victor Chirilă: „Pentru elaborarea unei strategii nu este nevoie de cinci ani, este nevoie de un efort de un an de zile pentru a pune în practică o politică convingătoare de reintegrare. Convingătoare, în primul rând, pentru societatea de pe malul drept și, de asemenea, care ar avea șansă să fie acceptată de o bună parte a societății noastre din regiunea transnistreană.

Această politică trebuie să fie de lungă durată și să presupună o integrare graduală regiunii transnistrene cu Republica Moldova, recrearea a spațiilor economic, politic, juridic. Acest lucru va lua timp și de aceea o soluție precipitată ar putea să aibă efectul unei bombe care va avea efecte extrem de dezastruoase pentru statul Republica Moldova.

Mai ales în condițiile în care statul Republica Moldova, așa cum demonstrează ultimele evenimente de la noi, are instituții slabe, are o economie proastă, societatea este din ce în ce mai dezamăgită de autorități, de ... din țară, iar democrația este ineficientă în multe privințe. Este un astfel de stat gata pentru a îngloba o regiune cu economie și mai proastă, cu democrație și mai proastă, cu o societate care așteaptă ca statul, administrația să-i asigure o bună parte din cheltuielile sociale, cu o societate care este dornică de a se reintegra cu Federația Rusă în marea Uniune Eurasiatică?

Nu este gata Republica Moldova. De aceea o negociere precipitată politică este în detrimentul intereselor actuale ale Republicii Moldova. Cu cât mai curând vom recunoaște acest lucru, cu atât mai bine va fi pentru noi, cu atât mai repede ne vom mobiliza pentru a pune în aplicare o politică graduală, pe termen lung de reintegrare a regiunii transnistrene care să ne permită și nouă să ne întărim instituțiile, să ne dezvoltăm democrația, să ne consolidăm relațiile cu Uniunea Europeană, să facem integrarea europeană ireversibilă. Iar, în același timp, să dezvoltăm sinergii în toate domeniile cu regiunea transnistreană.

Iată o astfel de abordare lipsește la noi și nu există nici politicieni care ar avea curajul să spună deschis, onest societății despre impasul în care ne aflăm și ce ar trebui să facem pentru ca Republica Moldova să continue ca stat, iar reintegrarea regiunii transnistrene să ne consolideze și mai mult oportunitățile, posibilitățile, instituțiile, societatea. Nu există astfel de politicieni, nu există astfel de clasă politică, continuăm mai departe să ne amăgim cu niște perspective iluzorii.

Europa Liberă: Ați ascultat un interviu cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

***

Andrei Safonov: „Problema transnistreană ar trebui abordată sub aspectul economic, separând culoarul politic”...

Analistul politic de la Tiraspol, Andrei Safonov, spune că pentru a mişca din loc carul, problema transnistreană ar trebui abordată sub aspectul economic, separând culoarul politic. Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu Andrei Safonov, întrebându-l mai întâi ce crede despre idea ca reglementarea transnistreană ar fi ajuns în impas:

Andrei Safonov
Andrei Safonov

Andrei Safonov: „Din punctul meu de vedere, problema reglementării transnistrene trebuie, mai ales acum, separată clar în două aspecte. Atunci când vine vorba despre partea economică a problemei, se poate spune că acolo există unele puncte comune și unele rezerve pentru compromis. De exemplu, acest lucru se poate spune despre decizia care ar urma să intre în curând în vigoare cu privire la importarea, sau, din contra, ne-importarea în Transnistria a produselor accizabile. Fie aceste produse vor fi importate așa cum se făcea și până acum, printr-o înțelegere cu Ucraina și cu ajutorul Chișinăului, fie acestea vor fi importate prin sistemul de magazine Duty Free care, de asemenea, sunt legalizate de Chișinău în Transnistria.

În ceea ce privește aspectul politic, rămâne în continuare valabilă acea particularitate care nu a fost depășită – nu este clar în prezent pe ce bază pot fi purtate discuțiile și ce fel de model de reglementare se are în vedere. Dacă e să vorbim despre scoaterea trupelor ruseşti din regiune şi schimbarea actualei misiuni de pacificatori în una civilă, atunci este clar că Tiraspolul nu va accepta acest lucru. Pe de altă parte, se pare că Chişinăul nu vrea să renunţe la această cerinţă.

Mai mult decât atât, părțile monitorizează cu multă atenție situația din Ucraina. Dacă în Ucraina situația actuală se va menține, atunci și reglementarea transnistreană, bineînțeles, va fi suspendată. Deci, eu cred că deocamdată ambele părţi vor ține o pauză, în aşteptarea situaţiei când partenerul de negocieri va slăbi şi atunci se va putea discuta de pe o poziţie mai puternică.”

Europa Liberă: Ce impact are faptul că la Chișinău la nivel politic nu există o opinie consolidată cu privire la pașii de urmat și la felul în care trebuie purtat dialogul?

Andrei Safonov: „Situația este aceeași ca și acum o lună, două sau șase luni – dacă e să se ajungă la discuția cu privire la semnarea unui acord politic între Chișinău și Tiraspol, trebuie să se răspundă în primul rând la întrebarea dacă Transnistria participă sau nu la procesul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și la Zona de liber schimb. Se știe că Tiraspolul propune semnarea unui protocol separat între Transnistria și Bruxelles, dar în acest sens, din câte se știe, nu se poate obține deocamdată acceptul Chișinăului. Pe de altă parte, este evident că acceptul de a se alătura procesului de asociere cu UE ar însemna că transnistrenii trebuie să renunțe la ideea de integrare în Uniunea Vamală. În concluzie, aici există deocamdată o contradicție care pur și simplu nu poate fi depășită.

Dar eu cred că multe vor depinde de rezultatele alegerilor locale care vor avea loc în Republica Moldova pe 14 iunie. Tiraspolul urmărește cu atenție procesul, încercând să ghicească care va fi raportul de forțe în Moldova după aceste alegeri.

***

„Nu e toată problema în Transnistria. Rusia hotărăşte dacă se va rezolva sau nu...

Așadar, experții de la Chișinău și Tiraspol pun la îndoială capacitatea clasei politice de a identifica o soluție pentru problema transnistreană. Ce cred însă despre asta oamenii de rând, în special cei care locuiesc în apropiere de regiunea transnistreană? Valentina Ursu a cules opinia locuitorilor satului Varnița, din imediata apropiere a orașului Bender. Aceștia sunt de părere că autoritățile statului sunt ocupate cu alte probleme decât cea transnistreană.

- „Transnistria demult e pierdută şi nu va mai fi parte componentă a Moldovei.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce se depun atâtea eforturi ca să se reunifice Moldova?

- „Nişte vorbe goale ale guvernării actuale şi care a fost. Ei nu fac nimic ca într-adevăr să soluţioneze întrebarea aceasta.”

Europa Liberă: Ce ar trebui şi ce ar putea să facă?

- „De aceea şi stau la conducere, ca să gândească ce ar putea să facă. Ca om de rând aş propune, dar soluţia mea nu le va plăcea.”

Europa Liberă: Ce propuneţi?

- „Să vină şi să hotărască odată şi odată. Al cui e poporul acesta? E al nostru sau al lor? A cui e partea acea? A noastră sau a lor? Să se întâlnească ca doi gospodari.”

Europa Liberă: Cine să se întâlnească ca doi gospodari?

- „Politica aceasta într-atât ne-a întortocheat şi ne-a încurcat că noi parcă nici nu putem răsufla liber. Dar să luăm hăţurile şi să zicem: „Haideţi unul încolo şi unul încoaceʾ.”

Europa Liberă: Ce şanse există ca problema transnistreană să fie rezolvată?

- „Nu e toată problema în Transnistria. Aceasta vine de la Rusia. Acolo puterea este Rusia. Rusia hotărăşte să se rezolve sau nu. Rusia vrea să facă o colonie, de fapt, a făcut-o. De exemplu, cu integrarea în Uniunea Europeană, nu ne putem integra, fiindcă avem problema transnistreană, este mult armament al armatei a 14-a, care este un pericol pentru Europa.”

Europa Liberă: Este o prioritate pentru guvernarea de la Chişinău să fie soluţionată problema Transnistriei?

La Varnița
La Varnița

- „Nu cred. La moment, e mai mult populism. Este o prioritate pentru ţara noastră, dar numai nu pentru guvernare.”

Europa Liberă: Dar ce ar readuce reunificarea?

- „Măcar pentru popor ar fi mai bine de trăit, ar putea să se întâlnească neamurile, să nu fie probleme de circulaţie, fiindcă de fiecare dată trebuie să achiţi diferite taxe ca să pleci la o rudă sau la un cunoscut. Cheia totuşi e la Moscova. Poate fi oricare lider, dar dacă Moscova va ajunge la o decizie întrebarea va fi rezolvată.”

Europa Liberă: Cine poate rezolva problema?

- „Statele mari – America şi Rusia. Conflictul a fost tot de ei făcut, de Rusia. E bază militară, armata a 14-a. Am făcut armata acolo şi ştiu ce se află acolo.”

Europa Liberă: Dar ce se află acolo?

- „Foarte mult armament şi nu vreau să spun ce anume.”

Europa Liberă: Ziceţi că Statele Unite şi Federaţia Rusă decid. De ce nu au putut până acum să rezolve această problemă transnistreană?

- „Nu au vrut. Au fost întotdeauna în conflict America şi Rusia şi nu vor. Aceia au adus bombe încoace, în Europa au pus bazele militare şi aceştia nu vor. E o bază foarte serioasă, frică, un butoi de praf pentru Europa, e o frică şi pentru Franţa, şi pentru Germania. Dacă privim real, Transnistria nu va fi cedată niciodată. Cea mai bună soluţie – nu avem ce căuta dincolo de Nistru şi atât. Dar tare le este frică că Europa vine şi-i mănâncă. Dumnezeu cu dânşii, dacă tare aşa vor. E altfel de popor acolo, cu mentalitate prorusească, le-au băgat în cap dogma rusească.”

Europa Liberă: Pe străzile din Varniţa continuu să aflu opiniile cetăţenilor referitoare la soluţionarea crizei transnistrene.

- „Atâţia ani nimeni nimic nu întreprinde. Au grijă numai de fotoliile lor. Plâng cei din partea stângă, cei din partea dreaptă nu pot merge la părinţi, la copii. Nu se vede nicio soluţie.”

Europa Liberă: Moldova unde ar trebui să meargă? Spre Uniunea Europeană sau spre Est?

- „Spre Uniunea Europeană. Dacă suntem independenţi măcar să tindem spre ceva.”

- „De ce a fost război în 1992? Fiindcă politicienii au făcut-o”

Europa Liberă: Acel război din 1992 mai rămâne a fi o rană sângerândă?

– „Da, mai este. Intru în casă şi când aud afară ceva trosnind, mă tem. Şi copiii se tem. De parcă suntem ai nimănui.”

Europa Liberă: În cine aveţi încredere azi?

– „Numai în Dumnezeu. Dacă nu ne ajută Dumnezeu, atunci nu ştiu ce va fi.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor satului Varnița, din imediata apropiere a regiunii transnistrene, consemnate de Valentina Ursu.

XS
SM
MD
LG