Linkuri accesibilitate

„Cred că Moldova ar trebui să fie și cu Vestul, și cu Estul, nu trebuie să se pună problema cine pe cine amenință”


Leon Aron, guvernator BBG

Leon Aron, guvernator BBG

Un interviu cu guvernatorul BBG Leon Aron, directorul studiilor despre Rusia la American Entreprise Institute.

La Chișinău se află o delegație a Broadcasting Board of Governers, structura bipartizană din Statele Unite care coordonează toate emisiunile americane către străinătate. Guvernatorul Leon Aron, membru al BBG, şi directorul adjunct al BBG Jeff Trimble au avut intrevederi cu presedintele Nicolae Timofti, ministrul apararii Viorel Cibotaru, cu fostul premierr Iurie Leanca și cu liderul socialistilor Igor Dodon. De asemenea, ei au discutat cu un grup numeros de ziaristi, invitați la o receptie organizată de Ambasada Statelor Unite de la Chișinău. Leon Aron conduce din 1993 studiile despre Rusia în cadrul centrului „American Enterprise Institute”, iar până în 2004 a participat regulat la emisiunea în limba rusă a Vocii Americii „Gliadya iz Ameriki”.

Europa Liberă: Domnule Aron, de ceva timp se tot spune că Balcanii ar fi punctul de intersecţie a intereselor marilor blocuri geopolitice. Mai nou se vorbeşte că Republica Moldova s-ar afla la intersecția de interese geopolitice ale Occidentului şi ale Federaţiei Ruse. Dumneavoastră împărtăşiţi acest punct de vedere?

Leon Aron: „Aici există un anumit dezechilibru pentru că, din punctul de vedere al Rusiei, se află, iar din punctul de vedere al Occidentului - cel puțin, cred că știu aceasta despre America, nimeni nu se gândește serios la faptul că pe aici trece linia frontului. Însă, ca întotdeauna, este suficient ca o parte să se gândească la aceasta, la fel cum, spre exemplu, Rusia consideră că ea trebuia să se apere, după ce a avut loc revoluția democratică în Ucraina, pentru că aceasta „a fost înscenată de NATO” și de aceea acum a apărut linia frontului.

Astfel, eu cred că nu există îndoială că din punctul de vedere al Rusiei, da, ea se află la intersectarea liniilor geopolitice de forță, iar din punctul de vedere al Occidentului, ca de fiecare dată, democrația mizează că situația se va ameliora și întârzie cu reacția.”

Europa Liberă: Şi care ar fi cel mai potrivit răspuns la întrebarea încotro Moldova: cu Estul sau cu Vestul?

Leon Aron: „Cred că Moldova ar trebui să fie și cu Vestul, și cu Estul, nu trebuie să se pună problema cine pe cine amenință. Însă, cum am văzut, dacă Rusia a considerat Ucraina, după ce s-a produs revoluția democratică, un pericol de moarte, se vede că cel puțin trebuie să ne așteptăm că orice pași ai Moldovei, la fel ca ai Ucrainei, în politica externă independentă și pentru o reorientare mai serioasă în direcția europeană, Rusia să îi poată considera un mare pericol.”

Europa Liberă: De ce ar fi nevoie de consolidarea forţelor democratice şi pro-europene din spaţiul ex-sovietic? Și cum trebuie înţeleasă această democraţie de către simplul cetăţean, dar şi de către cei care conduc ţara?

Leon Aron: „E foarte greu de spus. Spre exemplu, în Țările Baltice aceasta înseamnă o bunăstare serioasă. Aici e greu să vorbești despre economie. Să nu uităm că în primii opt ani de aflare la putere a lui Putin nivelul de viață s-a ridicat foarte mult, în virtutea unor cauze specifice, legate de prețurile la petrol.

Eu cred că evoluția post-comunistă nu poate fi privită numai prin prisma îmbunătățirii nivelului de trai. Da, acesta este, indiscutabil, un factor important. Fără să fie înființate niște instituții democratice și creată o bază adevărată pentru democrație, a devenit obișnuită separarea puterii, societatea civilă care controlează guvernul etc., etc. Aceasta s-a produs în unele țări, în Polonia, eu consider că s-a întâmplat, se vede că și în Republica Cehă și cred că în Țările Baltice, mai ales în Estonia. Noi vedem că aceasta se produce cu mare greu, să zicem, în Ucraina și Moldova.”

Europa Liberă: Se spune că o societate democratică reală se construieşte în timp îndelungat. Dumneavoastră ce părere aveţi, de ce atât de greu lucrul acesta se întâmplă în Moldova?

Leon Aron: „Dacă eu aș cunoaște… Dacă aș cunoaște, aș fi profesor la Harvard. Există un număr foarte mare de teorii, dacă țineți minte, teoria lui Samuel Huntington, în cunoscuta sa carte „Confruntarea civilizațiilor”, el a tras o linie: tot ce este la est de Polonia, Cehia și Țările Baltice reprezintă deja o altă civilizație, o altă cultură, alte deprinderi. A propos, la această schemă fac referință des acum în Rusia, spunând că da, sunt o altă civilizație. Cu o singură precizare, spre deosebire de Huntington, ei consideră civilizația lor mult mai bună. Însă aceasta e deja altă problemă, am adus doar un exemplu. Eu cred că Huntington, dacă nu primitivizăm, s-a referit la tradiții diferite, inclusiv la religie. Spre exemplu, el considera că acolo unde a avut loc reforma protestantă, întâi catolicizarea, apoi reforma protestantă, aceasta a dus la un anumit progres, la o anumită cultură. Acolo unde domina religia ortodoxă, protestantismul nu a existat. Însă, din nou, în Polonia protestantismul nu a existat, însă la ei e cu totul altă situație pentru că acolo Biserica catolică a fost întotdeauna suportul principal al ideii naționale și a progresului, și în timpul Imperiului Rus, și în timpul comuniștilor, și în mișcarea Solidaritate – toate aveau loc sub simbolul religiei catolice.

Ceea ce noi numim cultură politică, tradiții instituționale – toate acestea sigur că divizează popoarele. Eu cred că noi la sfârșitul anilor ʾ80, începutul anilor ʾ90 am fost prea optimiști pentru că am considerat că e suficient să aduci instituții și instituțiile au fost aduse. Uitați-vă, și în Rusia există Parlament, există formal partide de opoziție, formal nu există cenzură de stat, însă, cum s-a văzut, dacă nu există tradiții, toate acestea pot fi răsturnate, umplute cu alt conținut, în timp ce instituțiile sunt aceleași. Constituția, Parlamentul – toate sunt umplute cu altă cultură politică, toate acestea sunt otrăvite cu aceleași capitaluri oligarhice – acestea se cumpără. Și de aceea lucrurile sunt mult mai complicate decât am crezut noi.”

Europa Liberă: Cum trebuie sa evolueze relaţia dintre putere şi opoziţie într-un stat precum Republica Moldova?

Leon Aron: „În politologie în această privință există un șir de legi. Spre exemplu, se consideră că democrația fermă este instaurată când de trei ori se schimbă pe cale pașnică guvernul. Adică elita e la putere, o elită pleacă, alta vine și aceasta se repetă de trei ori. Totodată, niciuna dintre elitele perdante nu este pusă la pușcărie, nu este scoasă din țară și nu este oarecum persecutată. Aceasta s-a întâmplat în Polonia, în Țările Baltice, în Republica Cehă. Acest lucru nu s-a întâmplat, spre exemplu, în Rusia. De când a fost proclamată independența a fost un regim, s-a schimbat cu altul și aici lucrurile s-au încheiat. Și din câte înțeleg, e un președinte pe viață.

În țara dumneavoastră, în Moldova, parcă a avut loc această schimbare a puterii, ceea ce în linii generale inspiră optimism, pentru că deocamdată nu se vede să fie cineva băgat la închisoare, reprimat etc. Însă aici, din câte înțeleg eu, există această tradiție națională de fuziune a puterii politice și a banilor. E foarte complicat.”

Europa Liberă: Câtă încredere insuflă politicianul care are afaceri? Ce credeţi despre omul cu afaceri care se vrea în politică şi chiar ajunge să decidă soarta ţării?

Leon Aron: „Dacă tu ești om de afaceri și vrei să faci politică, procedezi ca în țările civilizate, ca în SUA, în țările europene, deși în unele în măsură mai mică; spre exemplu, în ce-l privește pe Berlusconi lucrurile nu sunt tocmai clare. Acolo unde există transparență deplină și unde omul de afaceri se lansează în politică, el cu adevărat își încredințează afacerile unui așa-numit trust orb, adică cineva îi gestionează afacerile, însă el absolut nu cunoaște cine, cum și ce legătură are el cu acesta, acolo, cred că aceste lucruri nu se întâmplă. Dacă ești om de afaceri, după care vii în politică și continui, oarecum voalat, continui să te ocupi de interesele proprii, aici se aduc doar prejudicii. Nu numai prejudicii economice sunt și corupție, însă situația subminează încrederea oamenilor în faptul că este posibilă o guvernare transparentă.”

Europa Liberă: Să ne vorbiţi şi despre importanţa şi rolul mass-media în societatea actuală.

Leon Aron: „La noi în America mass-media este a patra putere în stat care permanent trebuie să urmărească lucrurile foarte vigilent. Niciodată nu am auzit să se fi acordat Premiul Pulitzer pentru că s-a dezvăluit ceva de bine. Premiul Pulitzer se înmânează pentru dezvăluirea unor ticăloșii inimaginabile, care dintotdeauna au existat. Să nu uităm că ideea întemeietorilor, părinților Americii a fost aceea că puterea corupe în mod automat, că puterea automat îi face pe oameni mai răi. Prin urmare, dacă dai putere cuiva, ea trebuie, în primul rând, separată în trei ramuri, și în al doilea rând, să existe libertatea de exprimare, absolut nelimitată, pentru ca această putere, deși separată, să fie supravegheată foarte vigilent. Acolo unde acest sistem funcționează, rezultatele cred că sunt bune.”

Europa Liberă: Deşi aţi avut o şedere de scurtă durată în Moldova, cu ce impresii plecaţi de la Chişinău?

Leon Aron: „Cred că e o confirmare a ideii că, cu cât țara e mai mică, cu atât e mai dificilă politica. E de mirare, desigur. Sunt multe partide, o configurație complicată, ambiții personale extrem de mari ale politicienilor. Cred că uneori în detrimentul țării, dar în beneficiul ambițiilor personale se creează partide noi, se distrug coalițiile, etc., etc. Dar să nu uităm că aici se suprapune și această umbră uriașă din Est, când e foarte greu să tragi o linie, spre exemplu, între libertatea de exprimare și avalanșa de propagandă care vine din Est.

Știu că la dumneavoastră se încearcă adoptarea unei legi care, într-un fel, ar echilibra libertatea de exprimare și ar asigura o protecție în fața propagandei. Este foarte complicat. E foarte complicat de făcut aceasta astfel încât să nu aibă de suferit libertatea de exprimare.”

Europa Liberă: Dar situaţia din Ucraina este şi mai dificilă, având acest conflict la hotarul cu Rusia...

Leon Aron: „Desigur. Ucraina, o parte din teritoriul ei este ocupat, deși se poate spune că și regiunea transnistreană, la fel, este ocupată. Însă în Ucraina e în desfășurare un război activ, se fac tentative de a-l numi conflict, dar e un război agresiv. Acesta se poate termina în două cazuri. Sau Rusia, cum mi se pare, își va atinge scopul, destabilizând Ucraina și schimbând regimul. Sau, prin metode cunoscute, prețul agresiunii va deveni prea mare. Și aici singuri vă dați seama ce cuprinde acest preț. Numai în aceste cazuri. Dacă costul agresiunii va fi considerat acceptabil, războiul va continua până va cădea acest regim din Ucraina. În orice caz eu cred că acesta este planul strategic.”

Europa Liberă: Și ce masaj aveţi pentru locuitorii Moldovei care sunt şi ascultători ai Europei Libere?

Leon Aron: „Să nu capituleze, nu în fața Rusiei. Dar să nu capituleze în fața acestei moșteniri numită cultură politică. Moștenirea poate fi schimbată. Spre exemplu, Japonia și Germania acum sunt democrații înfloritoare pacifist orientate. În Japonia este dezbătută problema să fie extinsă armata. Germania refuză să trimită oștirile sale, oriunde ar fi. Adică, țările își pot schimba cultura politică. Însă pentru aceasta societatea civilă și elitele trebuie să decidă, cum se vorbea pe timpul perestroikăi, că așa nu se mai poate trăi. Și desigur, cu părere de rău, cred că radioascultătorii trebuie să înțeleagă că aceasta depinde de fiecare în parte. Pentru că e greșit să consideri că eu nu voi face nimic și eu nu mă voi implica în viața politică a țării, iar cineva va veni și va face aceasta pentru mine. Aceasta nu va schimba cultura politică. Iar fără schimbarea culturii politice nu va exista stabilitate și nu va exista bunăstare.”

XS
SM
MD
LG