Linkuri accesibilitate

Freedom House: În 2014, nivelul libertăţii presei în lume a fost cel mai scăzut din ultimii zece ani


R. Moldova are în continuare o presă „parţial liberă”.

Organizaţia Internaţională Freedom House, cu sediul la New York, a dat publicităţii raportul privind „Libertatea presei în lume”, studiu care se bazează pe situaţia anului trecut.

Raportul considerat o cea mai credibila radiografie a situaţiei presei în lume plasează Republica Moldova pe locul 118 din 199 de ţări analizate, după Georgia şi România, dar înaintea Ucrainei.

În 2014, spune Freedom House, deşi s-a apropiat de Uniunea Europeană prin semnarea Acordului de Asociere, situaţia presei din Republica Moldova a ridicat mai multe semne de îngrijorare. Raportul critică faptul că în media există monopoluri, iar structura proprietăţii în domeniul mass-media este netransparentă.

Experţii internaţionali atrag atenţia că alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut au afectat libertatea de exprimare, întrucât jurnaliştii mai degrabă au fost preocupaţi de promovarea politicienilor care îi finanţează decât de onorarea obligaţiei de a livra informaţii relevante şi echilibrate.

Aceste constatări, susţine directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, demonstrează că presa din Republica Moldova este într-o cădere lentă. Din cauza concentrării mass-mediei în mâna unor politicieni credibilitatea jurnaliştilor este fisurată, iar aceştia nu-şi mai pot asigura statutul de „câine de pază al democraţiei”, conchide Petru Macovei:

„Din păcate, în ţara noastră nu există o legislaţie care ar ajuta dezvoltarea economică a mass-media, pentru că libertatea editorială nu poate să existe atâta vreme cât din punct de vedere economic instituţiile mass-media nu se pot dezvolta. Vechea problemă cu transparenţa proprietăţii aşa şi nu a fost rezolvată pentru că legea care a fost adoptată urmează încă să intre în vigoare şi ea nu prevede un lucru foarte important şi anume interdicţia de înregistrare a instituţiilor mass-media în zonele off-shore. Procesul de concentrare mediatică în ţara noastră a atins cote foarte mari”.

Între altele, Petru Macovei aminteşte că în a doua jumătate a anului trecut, perioadă la care se referă şi raportul realizat de Freedom House, s-au produs anumite tranzacţii pe piaţa mediatică, iar politicieni din arcul guvernării au intrat în posesia mai multor instituţii mediatice, ceea ce indică asupra faptului că aceştia nu îşi doresc ca mass-media să se dezvolte ca afacere ci, din contra, urmăresc să menţină controlul asupra acesteia.

Una peste alta, raportul Freedom House constată că mai multe state s-au confruntat în 2014 şi cu „propaganda activă şi agresivă” din partea Federaţiei Ruse. Ca urmare, autorităţile din Ucraina au suspendat retransmisia a 15 canale de televiziune ruseşti. Acelaşi lucru s-a întâmplat în două ţări europene Lituania şi Letonia, care au interzis o televiziune rusă de stat, iar Republica Moldova a impus sancţiuni mai multor posturi TV pentru lipsă de pluralism şi obiectivism în reflectarea conflictului ucrainean.

La prima vedere asemenea restricţii trezesc îngrijorare însă, în opinia directorului Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, acestea nu ar fi lipsite de temei:

„Mass media trebuie să fie liberă, însă mass media şi jurnalism nu este acelaşi lucru cu propaganda. Din acest punct de vedere, eu sunt mai curând adeptul unor restricţii care ar trebui să fie impuse pentru produsele propagandistice, fie că ele vin din Rusia sau sunt de sorginte locală. Apare însă întrebarea cine sunt cei care vor lua decizii? Din păcate, în ţara noastră nu sunt independente structurile care ar trebui să facă această disticţie între jurnalistm de calitate şi jurnalism propagandistic. Mă refer, în primul rând, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului care este numit pe criterii politice, iar guvernanţii nu doresc sub nicio formă la modalitatea de numire a acestui Consiliu pe criterii politice pentru a-şi putea promova anumite interese.”

La începutul acestei luni, mai mulţi deputaţi din coaliţia de guvernare au prezentat în Parlament o iniţiativă care urma să interzică emisiunile de ştiri şi analize politice din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră, printre care figurează şi Federaţia Rusă, de unde sunt retransmise majoritatea canalelor în Republica Moldova. Semnatarii proiectului de lege au considerat oportun să intervina şi cu o serie de reglementari restrictive ce ar fi vizat tehnicile de talk-show sau invocarea instituţiilor de stat, reglementări ce au scandalizat societatea. Proiectul de lege a fost retras la scurt timp la insistenţa ONG-urilor de media, care au calificat iniţiativa drept o tentativă de intimidare a presei sub paravanul unor bune intenţii şi al luptei cu propaganda din afara ţării.

XS
SM
MD
LG