Linkuri accesibilitate

Mesaje convergente pe placul Rusiei („22”).

Conferențiarul universitar Armand Goșu, analist specializat în spatiul ex-sovietic, spune într-un interviu consemnat la ziare.com că spațiul european, deci și România, se află deja în război, dar nu unul tradițional, ci unul în care miza sunt „mințile oamenilor”. „E un război pentru care Occidentul nu pare pregătit. E o viziune nouă, în care psihosfera este teatrul de război principal. Asta ce înseamnă? Că îți cunoști dușmanul atât de bine, încât îi furnizezi informații special pregătite, iar el ia voluntar o decizie predeterminată pe care tu, inițiatorul acțiunii, o dorești”.

Este răspunsul la o întrebare privind amenințările formulate în ultima vreme de Moscova la adresa Bucureștiului. Nu sunt amenințări, ci niște declarații mai contondente, consideră Goșu. Dimpotrivă, România a fost cumva „menajată” de la invadarea Crimeii încoace. Rusia nici nu consideră România un interlocutor autonom, de aceea, când se ivesc probleme care o privesc, Moscova încearcă să discute direct cu Washingtonul. Invitatul Ioanei Ene-Dogioiu reamintește că Rusia nu are niciun interes să declanșeze un război tradițional, abia acesta ar produce activarea articolului 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice, cel privitor la intervenția Alianței în favoarea oricărui stat membru atacat. Războiul „hibrid”, „neconvențional” reprezintă eschiva: „o veritabilă revoluție în teoria militară rusească”, spune Armand Goșu.

Într-un articol din revista 22, Alexandru Lăzescu se oprește la două luări de poziție care ar fi, dacă nu dictate de, oricum pe placul Rusiei: declarația făcută de fostul președinte Ion Iliescu la Der Spiegel cum că în România ar fi existat închisori ale CIA și cea a fostului său prim ministru, Adrian Năstase. Acesta din urmă a spus că România nu trebuie să rămână blocată pe linia po­litică lansată în 2005 - este vorba de linia pro-americană și pro-NATO promovată de fostul președinte Traian Băsescu - ci (folosim cuvintele lui Lăzescu) „să cultive relații cât mai strânse cu China și Rusia, principalii adversari globali ai Wa­shingtonului, iar în interiorul UE să se alăture acelor țări care militează pentru o normalizare a relațiilor cu Moscova”.

Sunt mesaje convergente, cel al lui Iliescu și cel al lui Năstase, ambele pe placul Rusiei, care urmărește două lucruri: „deconectarea Americii de Europa, pentru a sparge frontul trans­a­tlan­tic și a pune în discuție întreaga ar­hi­tectură de securitate din acest moment de pe continent; 2) cultivarea unor di­sen­siuni în interiorul Uniunii Europene”. În România, arată Alexandru Lăzescu, e încă greu de erodat sprijinul popular masiv pro­occidental: 80% din populație nutrește sentimente pro-americane. În schimb, în rândul decidenților politici e destul de larg răspândită opinia că americanii au avut un rol însemnat în declanșarea „desantului” Direcției Naționale Anticorupție asupra clasei politice autohtone.

Tot despre felul în care Rusia folosește practici destabilizatoare în Estul Europei și la Iulian Chifu, în Evenimentul zilei. Articolul de azi se ocupă de știrea - din sursă dubioasă, admite autorul - că în Transcarpatia s-ar organiza structuri naționalist-ucrainene, care i-ar amenința cu lichidarea pe liderii minorității maghiare din comitat.

XS
SM
MD
LG