Linkuri accesibilitate

Un nou număr al publicației electronice „Euxeinos. Guvernare și Cultură în Regiunea Mării Negre”.

Zilele trecute a apărut cel mai nou număr, 17, al revistei de istorie și sociologie „Euxeinos. Guvernare și Cultură în Regiunea Mării Negre”, publicație periodică, exclusiv pe Internet, realizată de un colectiv de cercetători de la Centrul pentru Guvernare și Cultură în Europa de pe lîngă Universitatea din St. Gallen în Elveția.

Este un număr de revistă deosebit, ce o are drept redactor invitat pe profesoara de istorie, antropologie și studii religioase Catherine Wanner, de la Universitatea de Stat Pennsylvania, unul din cei doi organizatori ai unei Conferințe internaționale despre felul în care evenimentele de pe Euromaidanul de la Kiev, din februarie 2014, au influențat percepțiile de ordin religios și relațiile dintre cler și autoritățile politice.

Studiul introductiv semnat de Catherine Wanner poartă, de altfel, titlul sub care apare acest număr al revistei Euxeinos, „Religie și Criză politică în Ucraina”. Autoarea atrage atenția asupra diferențelor între Rusia și Ucraina, observînd că: „Deși aceste două țări împărtășesc o tradiție culturală comună pe planul Ortodoxiei, a crediței creștine răsăritene, în Rusia, clerul ortodox, instituțiile religioase și credincioșii contribuie în mare măsură la menținerea status quo-ului, descurajînd revoltele pe față, chiar dacă nemulțumirile populației împotriva corupției pe plan juridic, a inegalităților de venit, și a investițiilor neglijabile în infrastructură sînt comparabile cu cele din Ucraina. Prin contrast, clerul ucrainean, instituțiile religioase și, mai presus de toate, credincioșii într-o mare măsură, au jucat un rol cheie în formularea unor cereri de schimbare, justificate de o retorică și simbolism inspirate religios.”

Catherine Wanner mai observă că sonoritatea retoricii inspirate religios și vizibilitatea simbolurilor religioase și a clerului pe Euromaidan a fost vădită în toate fazele, de la protestele pline de speranță, la confruntările violente și apoi la doliul de masă și comemorările colective. Dar, este de părere cercetătoarea, „această religiozitate pronunțată în piața publică nu reflectă, însă, o redescoperire ´post-seculară´ a religiei, după campaniile sovietice anti-religioase de promovare a unei imagini atee asupra lumii.” Mai curînd ea ar reflecta „apariția condițiilor în care religia este capabilă să joace un rol util în procesul de forjare a unei noi guvernări și ordini morale”.

Cercetătoarea se pronunță împotriva terminologiei convenționale care vorbește despre natura divizată regional a vieții politice ucrainene și despre fractura „regională” între est-vest/pro-naționalism-pro-comunism/pro-european-pro-rus, categoriile atît de răspîndite în judecata evoluțiilor politice din Ucraina.

Imagine din Sinagoga Brodsky la Kiev (Foto: Carmen Schiede/Euxeinos)

Imagine din Sinagoga Brodsky la Kiev (Foto: Carmen Schiede/Euxeinos)

Pentru a depăși aceste limite, Fundația Națională Elvețiană a creat și finanțat un proiect de cercetări intitulat „Națiune regională și dincolo de ea: O reconceptualizare transculturală și interdisciplinară a Ucrainei”. Scopul este o tentativă de regîndire a regionalismului din Ucraina pentru a se înțelege mai bine felul în care regiunile particulare sînt concepute de cei care trăiesc în spațiul lor și ce înseamnă viziunea lor. „Care sînt dinamicile ce transformă un spațiu particular într-o zonă culturală și politică ce poartă un nume și de care oamenii își atașează credințele și supunerea?” Cercetarea și-a propus să exploreze formarea fenomenului de regionalism și ramificațiile sale în societatea ucraineană din cinci puncte de vedere distincte : istorie, religie, limbă, literatură și economie.

Pentru o analiză a evoluțiilor dramatice, proiectul Regiune, Națiune și Dincolo de ele a organizat în septembrie 2014 o Conferință internațională la Kiev, consacrată în primul rînd factorului religios în evenimentele din Ucraina. Organizatorii au pornit de la constatarea că „foarte puține alte instituții sociale sînt capabile să genereze sentimentele și motivațiile necesare pentru susținerea unei agresivități prelungite, și puține sînt cele în poziția de a furniza confort celor forțați să fie martorii distrugerii lipsite de sens a vieții umane” în confruntarea din Ucraina de est.

Comunicările reunite în ultimul număr al reviste electronice Euxeinos merită fără discuție citite și asimilate și de universitarii moldoveni, atît de apropiați de zona și tematica ucraineană.

Între comunicări sînt de semnalat Ortodoxie și viitorul secularismului după Maidan (Catherine Wanner), Evreii din Ucraina: trecut și prezent (Iuliana Smilianskaia, Kiev), Islam și musulmani în Ucraina după „Revoluția Demnității” (Oleg Iaroș, Berlin), Protestanții ucraineni după Maidan (Mihailo Crenkov, Kiev), Responsabilitatea Bisericilor în timpul crizei ucrainene (Iuri Hornomorets), Relațiile Biserică-Stat după Maidan (Alexander Sagan) – toate studii utile pentru o înțelegere mai nuanțată a particularităților situației din Ucraina, dincolo de clișee și formule tradiționale convenționale.

XS
SM
MD
LG