Linkuri accesibilitate

Politicienii din R. Moldova subminează statul de drept şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat (Adevărul)


În sectorul real al economiei ar exista restanțe la salarii de 100 de milioane (realitatea.md).

Centrul de Resurse Juridice pentru Drepturile Omului (CreDO) a emis o expertiză pe marginea situaţiilor în care Guvernul a apelat la procedura de asumare de răspundere în faţa Parlamentului, ultima dată când a adoptat legile bugetare. Concluzia experţilor, inserată într-un articol publicat de ediţia din Republica Moldova a ziarului „Adevărul, este că politicienii din Republica Moldova subminează statul de drept şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Opoziţia şi puterea negociază ca unele legi să nu ajungă în Parlament, utilizându-se abuziv procedura de asumare a Guvernului. Această procedură permite Guvernului să adopte legi fără consultarea Parlamentului, iar scopul opoziţiei este să nu sesizeze la Curtea Constituţională aceste legi.

Procedura încalcă principiul separaţiei puterilor din stat şi subminează statul de drept, mai cred experţii centrului şi recomandă Curţii Constituţionale care are pe masă o sesizare la acest subiect să aplice trei criterii restrictive în ceea ce priveşte folosirea angajării răspunderii de către Guvern: doar o singură lege poate fi adoptată într-o sesiune legislativă, doar o singură lege cu privire la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor poate fi adoptată, şi legea va avea un scop unic şi îngust.

Tot „Adevărul” citează interviul pe care ni l-a acordat Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia de Politică Externă. Republica Moldova a primit acum exact un an regim liberalizat de vize cu UE, dar nu ireversibil, spune experta. În opinia ei, privilegiul respectiv nu poate fi retras în timpul apropiat, dar cu siguranţă acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul în care Republica Moldova nu va demonstra angajament faţă de parcursul european. „Şi aici mă refer anume la angajamentul de a continua implementarea reformelor. Din păcate, în momentul de faţă reformele bat pasul pe loc”, a spus Victoria Bucătaru.

O ştire de pe realitatea.md anunţă că în sectorul real al economiei ar exista restanțe la salarii de 100 de milioane. Sursa acestor estimări sunt sindicatele. Patronii strâng din umeri, iar angajații își pierd timpul prin instanțe, se mai arată în articolul de pe realitatea.md. Potrivit datelor oficiale, unii angajați din sectorul real nu și-au ridicat salariile de luni bune și chiar de 2-3 ani. Astfel, există patroni care le datorează angajaților până la 3-4 milioane de lei. Sindicatele din Moldova consideră că o soluție ar fi Tribunalul Muncii, însă ideea nu este susținută de Ministerul Justiției.

Într-un interviu pentru Radio Naţional FM, Cristina Ţarnă, directorul adjunct al CNA, a declarat că „dacă ar avea aceleași instrumente pe care le are DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie din România), CNA-ul moldovenesc ar putea avea rezultate comparabile cu cele pe care le are DNA. DNA poate face interceptări luni de zile în baza mandatului de securitate națională. De fapt, toate acele dosare de răsunet care au zguduit opinia publică au fost făcute în baza acestor mandate”, a spus dna Țărnă. În acelaşi timp, potrivit directorului adjunct al CNA, „timp de aproape doi ani, instrumentele oferite CNA au fost de fapt ridiculizate, ceea ce a condus la o ineficiență a acțiunilor de combatere a corupției. […]. „Pentru a putea înregistra o discuție, nu neapărat o interceptare telefonică, trebuia să prevenim suspectul că are calitate de bănuit într-un caz de corupție și doar după asta să-i interceptăm convorbirile”, a mai spus directorul adjunct al CNA.

Irina Kîvîrjik scrie în „NewsMaker” că „portul liber Giurgiuleşti a devenit subiect de litigiu dintre foştii şi actualii proprietari ai activelor: compania olandeză EASEUR Holding BV şi Danube Logistics Holding BV. Proprietarul primei este un cetăţean al Azerbaidjanului, Rafik Aliev, proprietarul celui de-al doilea este cetăţeanul Germaniei Thomas Moser. Proprietarul EASEUR Holding BV a contestat legalitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat acum trei ani când el era într-o închisoare azeră”, se arată în articol. Potrivit autoarei, „experţii văd câteva scenarii ale modului în care vor evolua lucrurile, fără a exclude faptul că „afacerea va intra în atenţi unui şir de persoane influente şi cunoscute din Moldova”.

Biroul pentru Relaţii Interetnice a publicat proiectul Strategiei de integrare a minorităţilor etnice. Potrivit documentului, sarcinile prioritare ar fi învăţarea limbii de stat, dialogul intercultural şi consolidarea sentimentului de coeziune, scrie „NewsMaker”. În articol se menţionează însă că „reprezentanţii minorităţilor etnice şi experţii au criticat documentul. În opinia lor „cuvântul integrare sună insultător” când este vorba de grupurile etnice care locuiesc pe teritoriul Moldovei actuale deja de peste 200 de ani. Experţii se îndoiesc, totodată, că Strategia va influenţa cumva situaţia minorităţilor etnice.

Nicolai Paholniţki relatează în articolul său din „NewsMaker” că „alianţa de guvernare pregăteşte o nouă versiune a proiectului de lege care prevede interdicţia retransmiterii programelor informaţionale-analitice din Rusia. Din acest proiect „mai curând că vor fi scoase prevederile care au provocat un scandal: mass media au acuzat autorităţile de tentativă de limitare a libertăţii cuvântului”. În acelaşi timp, în proiect va rămâne prevederea referitoare la majorarea volumului de content autohton televizat”. În articol este citat deputatul democrat Sergiu Sîrbu, autorul proiectului, care oferă amănunte despre noul proiect.

Victor Ciobanu îşi întitulează editorialul său din „Ziarul Naţional”: „Domino: jucăm şi noi?”. În articol se arată că „situația energetică din sud-estul Europei ar putea să se schimbe cardinal în următorii ani. Asta se face posibil odată cu descoperirea unor rezerve considerabile de gaze naturale în Marea Neagră. Recent, în apropiere de stațiunea Neptun din România, la 170 km de litoral, a fost descoperit zăcământul de gaze care a fost denumit Domino. Rezervele de gaze, conform diferitelor estimări, se cifrează de la 42 la 85 de miliarde de metri cubi”. „Asta fiind situația, iată că România devine un jucător important pe piața energetică europeană. Întrebarea logică care se impune este – ce facem noi în aceste condiții? Ați ghicit – dormim, ca de obicei! Deocamdată, avem gazoductul Iași-Ungheni din care am făcut foarte mult PR și mai puțin am folosit această oportunitate oferită la modul practic”, spune editorialistul.

XS
SM
MD
LG