Linkuri accesibilitate

Un proiect de contracarare a propagandei ruseşti în mass-media din R. Moldova, în parteneriat cu experţi din ţările baltice.

Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu organizaţia Baltic to Black Sea Alliance au pus în discuţie azi un document de politici cu soluţii pentru războiul informaţional purtat de Federaţia Rusă, elaborat de experţi media din estul Europei. Aceştia constată că prezenţa puternică a presei ruse reprezintă o ameninţare pentru securitatea Ţărilor Baltice, Ucrainei, Georgiei şi Moldovei. Ce soluţii propun experţii pentru a reduce impactul propagandei ruseşti?

Experţii media care semnează documentul pornesc de la premiza că Federaţia Rusă este capabilă să transforme informaţia în armă, dovada fiind evenimentele din Georgia, Crimeea şi Ucraina de Est. Ca răspuns la situaţia în care mediile de informare au devenit agenţi de promovare a poziţiei Kremlinului, divizând şi creând nelinişte în diferite societăţi, specialiştii propun, de exemplu, crearea unor produse audiovizuale de alternativă, în limba rusă. Sarmita Elerte, preşedinta Baltic to Black Sea Alliance este de părere că în ţările post-sovietice este necesară o interacţiune constantă cu vorbitorii de limbă rusă, care să aibă acces la un spectru larg de programe:

„Ar trebui să creăm sau să recreăm un spaţiu public informaţional care să includă cetăţenii vorbitori de limbă rusă. Desigur, această prezenţă audiovizuală trebuie să se bazeze pe standarde profesionale înalte şi să se conformeze obiceiurilor de consum mediatic al audienţei şi să aibă la bază valori europene. Estonia dezvoltă acum un program de limbă rusă la radiodifuzorul public, în Letonia se discută despre un program asemănător.”

Vorbind, pe de o parte despre nevoia unei securităţi informaţionale în ţări ca Moldova şi Ucraina, şi pe de alta, despre maşinăria propagandistică a Rusiei, participanţii la discuţie au indicat necesitatea unor finanţări externe. Sarmita Elerte spune că ar trebui creat un fond european pentru ţările din Europa şi ţările Parteneriatului Estic care sunt vulnerabile la informaţia agresivă difuzată de mediile ruseşti.

Ideea de susţinere a presei profesioniste este una din recomandările care vor fi discutate inclusiv în timpul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, mai zice preşedinta Baltic to Black Sea Alliance, Sarmita Elerte. În viziunea sa, în ţările în care televiziunile ruseşti se retransmit de ani de zile şi uneori chiar formează curente de opinie, trebuie reanimată capacitatea analitică:

„Uniunea Europeană şi guvernele naţionale trebuie să mărească suportul pentru grupurile de experţi, centrele de cercetare şi instituţiile academice, pentru că Europa şi-a pierdut capacitatea de a înţelege politica rusească. Însă suntem siguri că această expertiză va fi necesară pentru o lungă perioadă de timp. Capacitatea de comunicare strategică a guvernelor este foarte importantă pentru asigurarea poziţiilor naţionale puternice.”

Pe lângă recomandările care vizează factorii de decizie, experţii media susţin că şi ONG-urile ar trebui să se implice în demascarea dezinformării. Un model, spun ei, poate fi iniţiativa unor studenţi de la jurnalism din Ucraina, care au creat un site pentru a deconspira informaţiile trucate.

Am întrebat-o pe Mariana Onceanu, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prezentă şi ea la dezbatere, dacă aceste propuneri ar putea fi aplicate în Republica Moldova. În opinia sa, pentru securizarea spaţiul informaţional faţă de posturile de televiziune care retransmit canalele ruseşti trebuie aplicate legi mai restrictive. Cu alte cuvinte, ar trebui interzise emisiunile informativ-analitice din spaţiul rusesc, întrucât acolo nu există libertate de exprimare, susţine Mariana Onceanu:

„Aceste măsuri de interzicere care nu sunt în spiritul legislaţiei europene şi valorilor europene sunt justificate tocmai prin această situaţie, că legislaţia europeană, articolul 10, vizează libertatea de exprimare şi nu propaganda sau dezinformarea. În momentul în care nu este libertate de exprimare, ar trebui să venim şi noi cu nişte bariere şi nişte limitări.”

Mariana Onceanu indică şi necesitatea unor modificări în legislaţia care reglementează activitatea cabliştilor, prin care să fie stabilite criterii de structurare a listei de canale. Prin urmare, spune membra CCA, posturile de televiziune trebuie să fie diverse, şi nu ca în prezent, majoritatea fiind retransmise din Federaţia Rusă.

XS
SM
MD
LG