Linkuri accesibilitate

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk spune că Moldova şi Ucraina forţează administraţia sa, prin mijloace economice, să-şi schimbe cursul de politică externă.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Liderul administraţiei din Tiraspol Evgheni Şevciuk a salutat reluarea contactelor cu Chişinăul şi în formatul 5+2, chiar dacă nu s-a reuşit avansarea în chestiunile sensibile. Cazul ziaristului arestat la Tiraspol, Serghei Ilcenko, în discuție la Chișinău. Federaţia Rusă a fost condamnată de CEDO în cauza tânărului omorât de un pacificator rus în 2012. Şi… un punct de vedere de la Chişinău despre perspectiva reglementării transnistrene, în dialog cu fostul negociator Eugen Carpov.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a declarat într-o emisiune TV la Tiraspol că Moldova şi Ucraina doresc să forţeze administraţia sa, prin mijloace economice, să-şi schimbe cursul de politică externă. „Ne sunt impuse condiţii economice, care duc, practic, către cerinţe politice. Presiunile se fac nu numai prin schimbarea regulilor de activitate economică externă, dar şi, aşa cum remarcă organele noastre corespunzătoare, prin finanţare din exterior”, a spus Şevciuk. El a acuzat, între altele, Ucraina că se comportă ca şi cum „Transnistria nu există”. Şeful nerecunoscutei administraţii din Tiraspol a mai spus că din 2014 Ucraina şi-a înăsprit cerinţele faţă de exportatorii din regiunea transnistreană. El a numit condiţiile create de Kiev drept „represive”. „Este, practic, un regim de sancţiuni care duce la adâncirea sărăciei şi, - a mai spus Şevciuk, - dacă lucrurile vor continua tot aşa şi ei vor bloca şi alte mărfuri, atunci asta va conduce spre o catastrofă umanitară”, a declarat liderul administraţiei transnistrene.

Evgheni Şevciuk a făcut aceste afirmaţii cu o zi înainte să plece, joi, în vizită la Moscova. Surprins de jurnalişti pe Aeroportul din Chişinău, Şevciuk a spus că vizita este una particulară şi a refuzat să precizeze scopul vizitei şi cu cine ar fi urmat să aibă întâlniri în capitala rusă. În ajun, el s-a întâlnit la Tiraspol cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametşin, cu care a discutat, potrivit serviciului său de presă, despre, citez, „manifestările comune dedicate aniversării a 70-a a victoriei în marele război pentru apărarea patriei” şi anume „înmânarea medaliilor jubiliare ale Transnistriei şi Federaţiei Ruse” veteranilor de război.

La Moscova, comandantul forţelor armate ale districtului militar din vestul Federaţiei Ruse, general-colonelul Anatoli Sidorov, a declarat, vineri, că acţiunile Chişinăului în raport cu Tiraspolul, întreprinse în legătură cu situaţia din Ucraina, ar fi creat dificultăţi în aprovizionarea grupului operativ de trupe ruse din regiunea transnistreană. Potrivit Ria Novosti, generalul rus a afirmat în cadrul unei conferinţe istorico-militare că autorităţile Republicii Moldova ar şantaja, practic, regiunea transnistreană, atât politic, cât şi economic. „Drept urmare, - a spus generalul, - transporturile pe calea aerului şi pe calea ferată nu mai sunt posibile, ceea ce a făcut dificilă aprovizionarea tehnică şi materială a grupului de trupe ruse din Transnistria”. Din 2006, Tiraspolul şi Moscova acuză Moldova şi Ucraina de instituirea unei blocade economice a regiunii transnistrene, în timp ce Chişinăul şi Kievul declară că agenţii economici transnistreni nu se pot eschiva regulilor de comerţ internaţional.

Un înalt oficial al NATO a declarat la Chișinău că Alianța este „hotărâtă să ajute Moldova, atât cât este astăzi posibil, pentru a-și apăra suveranitatea, neutralitatea și independența”. Generalul britanic Adrian Bradshaw, adjunctul comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, a vorbit, joi, la o conferință de presă alături de ministrul moldovean al Apărăii, Viorel Cibotaru. Adrian Bradshaw a sosit la Chișinău din România, unde a asistat la un amplu exercițiu militar la care au luat parte și militari moldoveni.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a repetat promisiunea organizării unui referendum pe tema aderării Ucrainei la NATO. Într-un interviu la televiziunea franceză ”iTele”, președintele ucrainean a spus că ar vrea să lase poporul să decidă într-o chestiune atât de importantă. El nu a precizat când poate avea loc referendumul, dar a adăugat că prioritatea autorităților ucrainene ar fi însă pe moment aderarea la Uniunea Europeană. Liderul de la Kiev a mai spus că violențele între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși continuă în estul Ucrainei, în ciuda armistițiului din februarie. Se estimează că, în peste un an de lupte, au fost uciși peste 6100 de oameni.

Federaţia Rusă a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Vadim Pisari, tânărul moldovean omorât de un pacificator rus, la începutul anului 2012, în apropierea unui punct de trecere peste Nistru. Chiar dacă această cauză viza şi Republica Moldova, statul nu a fost condamnat, deoarece punctul de control nu era în jurisdicţia sa, ci se afla sub controlul Federaţiei Ruse. Ministrul justiţiei, Vladimir Grosu, a declarat, potrivit IPN, că CEDO consideră că pacificatorul rus nu avea de ce să folosească arma. De asemenea, Curtea a constatat că s-a încălcat dreptul rudelor lui Vadim Pisari de a participa la ancheta deschisă în Federaţia Rusă. Guvernul rus urmează să achite părinţilor lui Vadim Pisari despăgubiri de 35 de mii de euro pentru prejudiciul moral cauzat şi aproape 6 mii de euro – costuri şi cheltuieli pentru asistenţa juridică.

***

Europa Liberă: Aşadar, şeful administraţiei regiunii transnistrene Evgheni Şevciuk a participat, miercuri, la o emisiune de dezbateri de la postul oficial de televiziune din Tiraspol, discutând cu jurnaliştii atât despre reluarea contactelor cu Chişinăul şi în formatul de negocieri 5+2, dar şi despre problemele stringente ale regiunii. Detalii, de la Lina Grâu.

Evgheni Şevciuk

Evgheni Şevciuk

Soluționarea problemelor la masa de negocieri a fost dintotdeauna o prioritate a administrației de la Tiraspol, însă pentru a fi eficient dialogul trebuie să fie deschis și sincer, a declarat Evghenii Șevciuk, salutând reluarea contactelor dintre Chișinău și Tiraspol și revenirea părților la masa de negocieri. Acesta a menționat însă că, deși Chișinăul arată disponibilitate pentru a discuta subiectele pe care Tiraspolul le pune pe masa de negocieri, totuși deocamdată nu au fost identificate „soluții reciproc acceptabile” pentru probleme concrete.

„Avem foarte multe contradicții în economie, legate de circulația persoanelor, a capitalului, și fără soluționarea acestor probleme nu se poate forma acel climat de încredere care ne va permite depășirea unor probleme politice mai complicate. Dar avem pași mici care au mișcat o parte dintre probleme din punctul mort și noi sperăm că această dinamică se va consolida și se va extinde și pe alte domenii”, spune Evghenii Șevciuk.

Acesta a criticat ceea ce el a numit schimbarea abordărilor Ucrainei la masa de negocieri. „Ucraina și-a revăzut atitudinea față de angajamentele sale în cadrul procesului de negocieri, și-a schimbat viziunea în raport cu Transnistria și a abordat perspectiva potrivit căreia Transnistria nu există, iar la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova trebuie instalată vama moldovenească. Deviza este „Capitulați, domnilor!”, spune Evghenii Șevciuk.

Între Chișinău și Tiraspol există un șir de subiecte controversate care s-au acutizat în ultimii ani. Preocupările Chişinăului au ținut de îngrădirea accesului la propriile terenuri pentru agricultorii din Dubăsari, de subminarea funcţionării normale a şcolilor cu grafie latină din regiunea transnistreană. Un alt element de îngrijorare a fost decretul semnat de Evghenii Șevciuk care preconizează introducerea unei taxe de intrare în Transnistria pentru persoanele nerezidente.

La rândul său, Tiraspolul și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu deschiderea de către Chișinău a aproximativ 20 de cauze penale care vizează persoane din administrația de la Tiraspol, în legătură cu ceea ce Tiraspolul consideră a fi creșterea obstacolelor la export pentru agenţii economici transnistreni, cu taxarea dublă a importurilor la frontiera cu Ucraina, care generează costuri majorate, dar și cu dificultățile pe care le au locuitori regiunii cu paşapoarte ruseşti la intrarea în Ucraina, precum și la aeroportul Chişinău. Tiraspolul este nemulțumit și de faptul că nu există o claritate privind modul în care ar putea fi pus în aplicare în Transnistria Acordul de liber schimb cu UE și acuză Moldova şi Ucraina de instituirea unei blocade economice încă din 2006, acuzaţii respinse de atât de Chișinău, cât și de Kiev, care spun că agenţii economici transnistreni nu se pot eschiva regulilor internaţionale de comerţ.

În cadrul discuției cu jurnaliștii, Evghenii Șevciuk a mai subliniat că vectorul extern al Tiraspolului nu s-a schimbat, regiunea transnistreană în continuare aspiră către Rusia și Uniunea Eurasiatică, dar că este nevoită, în același timp, să dezvolte relații economice nu doar cu țările din CSI, dar și cu cele din UE.

„Pentru produsele noastre sunt atractive piețele din Belarus și Kazahstan, avem pe o parte posibilități pe care le-am coordonat cu Federația Rusă, dar pe de altă parte nu putem trece fără actele moldovenești prin Ucraina. Vrem în același timp să facem comerț și cu piețele din UE, pentru că acestea se află în apropierea noastră. Dar acordurile semnate de partea moldovenească cu UE nu țin cont de interesele întreprinderilor noastre. Dacă acest acord va fi pus în aplicare, atunci cea mai mare parte a întreprinderilor de la noi va trebui să se închidă. Dar un compromis presupune întotdeauna voință politică din partea părților, deci, nu doar din partea Transnistriei. Noi sperăm că în răstimpul rămas până la sfârșitul anului 2015 se va reuși identificarea unor compromisuri, poate cu caracter temporar, cu reprezentanții Uniunii Europene care vor permite ca situația agenților noștri economici să nu se înrăutățească. Pentru noi e important să deblocăm în complex activitatea economică și logistica de transport”, a mai spus Evghenii Șevciuk.

Liderul de la Tiraspol s-a pronunțat pentru reglementări stricte și control asupra informației care circulă pe internet și nu a exclus faptul că ar putea candida la următoarele alegeri pentru poziția de liber al regiunii transnistrene, care vor avea loc peste un an și jumătate.

Europa Liberă: Europa Liberă a încercat să afle de la mai mulţi locuitori de rând din Tiraspol dacă au urmărit emisiunea TV cu participarea lui Evgheni Şevciuk, cât de util li se pare un asemenea format de comunicare şi ce acţiuni aşteaptă din partea administraţiei?

Я не смотрела это. Это нужно, но нужно в том случае, чтобы это не ограничилось только разговорами, а были какие-то действия, предпринимались. Тогда будет толк. А просто говорить, обещать людям одно, а не деле совсем другое…

Не знаю, я от Шевчука-то ничего нормального не видел. И все. Что еще сказать? Больше я не знаю. А при Смирнове… Хотя бы Смирнов, короче, пенсии не резал. Он мог задержать зарплату, но у пенсионеров постоянно пенсия была. А сейчас почикали пенсию – что это? На 9 мая хотят что-то делать, а потом людям выдать эту пенсию? Все.

Ну, оно вообще, решается. Потому что, как… Все время как он выступает по телевизору, всегда старается информировать людей, и вообще они, вся его команда, пытаются делать что-то для нас, простых людей. Вот я сама инвалид, ну конечно обидно, что вот эти 30% они оставляют себе, государство, но все равно – им это поможет, надеюсь. Ну, и надеюсь, что вернут. Потому что вместо 950 я получаю сейчас 600. Обидно, обидно, честно.

Я не интересуюсь, что будет, то будет. Мне параллельно.

Не слышала, но по-моему ни на что не влияет. А на что оно может повлиять? На что? Что-то улучшилось, что-то ухудшилось. Нет, оно не повлияло. Решения его влияют на нас. Сами решения, а так…Как влияет? Пенсию сняли? Я, вот я – пенсионерка. Я работаю, я считаю, что с меня сняли – это нормально. Я работающая пенсионерка, я себе заработаю, заплачу квартиру и покушаю. Те пенсионеры, что не работают – что им делать? Есть женщины… Вот я живу одна, да? Пенсия у меня 814 рублей. За квартиру отдать 600. Что делать? Хотя бы неработающих пенсионеров чтоб как-то пожалели. Только это меня очень, очень волнует. Я понимаю, что и молодежи тяжело, и нянечкам тяжело, которые мало получают, но там хоть можно как-то заработать, да хоть подъезд пойти помыть. Старикам что делать, которые не работают?

Ну вот, я не видела это все, но я думаю, что да – чем больше он общается, тем лучше для людей и для него. Для государства. Надо общаться, чтоб они общались, а не были небожителями. Вот только так. А я в принципе не занимаюсь политикой.

Europa Liberă: Opinii culese pe străzi din Tiraspol.

***

Serghei Ilcenko

Serghei Ilcenko

Europa Liberă: La o lună de la arestarea la Tiraspol a jurnalistului Serghei Ilcenko, fiul acestuia Nikolai, a cerut, joi, autorităţilor moldovene și celorlalți participanți la negocierile în formatul „ 5+2” privind Transnistria, să facă mai multe presiuni pentru eliberarea tatălui său. Arestat pe 18 martie, Serghei Ilcenko este acuzat de administraţia transnistreană de „extremism” din cauza unor texte critice postate pe rețele de socializare. Asociaţia Promo-Lex, care-i acordă asistenţă juridică lui Serghei Ilcenko, a anunţat că săptămâna aceasta va depune o plângere la CEDO în numele clientului său, îndreptată împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse. Mai multe, de la Alla Ceapai.

Întrucât jurnalistul Serghei Ilcenko are şi cetăţenia Federaţiei Ruse, pe lângă cea a Republicii Moldova, avocatul Vadim Vieru de la Asociaţia Promo-Lex s-a adresat Procuraturilor din ambele state cu cererea de a iniţia dosare penale privind reţinerea ilegală a clientului său.

Procuratura moldoveană a iniţiat o anchetă penală, însă deocamdată nu există o înştiinţare oficială adresată reclamanţilor, spune avocatul. Procuratura rusă nu a reacţionat în niciun fel. în schimb Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, unde de asemenea a fost depusă o plângere, a răspuns la demers constatând că e vorba despre „o chestiune internă a Republicii Moldova”, potrivit avocatului.

Vadim Vieru spune că tocmai din motivul pasivităţii de care dau dovadă autorităţile ruse şi cele moldovene plângerea la CEDO va fi îndreptată împotriva ambelor state:

„Considerăm că la această etapă Republica Moldova nu depune eforturi suficiente pentru a garanta drepturile domnului Ilcenko în regiunea transnistreană. Dacă Republica Moldova va demonstra că face acţiuni concrete ca să fie respectate drepturile domnului Ilcenko şi el va fi eliberat vom proceda ca şi în cazul Pisari, vom retrage pretenţiile îndreptate împotriva Guvernului Republicii Moldova.”

Procuratura Generală ne-a confirmat că la începutul lunii aprilie a fost pornită o cauză penală urmare a denunţului făcut de fiul jurnalistului Serghie Ilcenko, Nikolai. Procurorul responsabil de caz Ruslan Caşu ne-a spus că ancheta se desfăşoară conform termenelor stabiliţi de legislaţie:

„Procuratura Generală a pornit urmărire penală pentru privare ilegală de libertate, violare de domiciliu ce se referă la percheziţii ilegale şi uzurpare de calităţi oficiale. Urmărirea penală este la etapa de administrare a probelor ce ţin de caz.”

La o conferinţă de presă ţinută la Chişinău fiul jurnalistului deţinut la Tiraspol, Nikolai Ilcenko, a îndemnat Procuratura să investigheze cazul cu mai multa abnegaţie. Nikolai a cerut şi organismelor internaţionale să se implice şi să exercite presiuni pentru a se obţine eliberarea tatălui său. Potrivit lui Nikolai tatăl său este deţinut în condiţii inumane. Rudele şi avocatul de la Promo-Lex nu pot să-l viziteze.

„Pot comunica cu tata doar prin scrisori prin intermediul avocatului său din Transnistria. Camera în care e închis are 18 metri pătraţi şi acolo sunt 11 deţinuţi. Sunt paturi cu două nivele, nu ai unde să te întorci. Cei din penitenciar nu permit să-i transmitem nici măcar medicamente. Tata suferă de astmă cronică şi de bronşită. Fără medicamente el se sufocă.”

Nikolai are 21 de ani şi s-a mutat temporar în Chişinău la rude. El spune că se teme să se afle în Tiraspol, pentru că nu exclude că ar putea să fie răpit şi reţinut, la fel cum i s-a întâmplat tatălui său. În opinia sa, tatăl său e deţinut ilegal, KGB-ul îl acuză de publicarea pe Forumul social din Transnistria a unui articol anonim cu apeluri la rezistența armată, articol pe care nu l-a scris tatăl său. Nikolai spune că nu crede în justiţia transnistreană, or deja şase şedinţe de judecată au fost amânate din motive inventate, la părerea sa.

Amintim că Guvernul de la Chișinău a transmis Tiraspolului o scrisoare prin care şi-a arată îngrijorarea în legătură cu arestarea de către administrația transnistreană a jurnalistului Serghei Ilcenko și a cerut eliberarea acestuia din detenție. Prin răspunsul ce a urmat administraţia de la Tiraspol de fapt a sugerat Guvernului de la Chişinău să nu se implice, constată experţii care urmăresc cazul.

***

Europa Liberă: După aproape trei ani de aşteptări, săptămâna trecută şi-a găsit rezolvare un alt caz în justiţie – de data aceasta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – dosarul lui Vadim Pisari, tânărul moldovean de 18 ani ucis de un militar rus din forțele de menținere a păcii pe Nistru, la 1 ianuarie 2012. Autoritățile moldovene au salutat decizia Înaltei Curți de la Strasbourg de a condamna Rusia. CEDO a cerut guvernului de la Moscova o compensație de 40 de mii de euro pentru familia tânărului. Dar nu este limpede ce i se va întâmpla militarul rus care a deschis focul pe podul de la Vadul lui Vodă. Revine la microfon, Alla Ceapai.

Automobilul pe care îl conducea Vasim Pisari, ciuruit de pacificatorul rus, pe podul de la Vadul lui Vodă, 1 ianuarie 2012

Automobilul pe care îl conducea Vasim Pisari, ciuruit de pacificatorul rus, pe podul de la Vadul lui Vodă, 1 ianuarie 2012

Pe lângă achitarea despăgubirilor decizia CEDO obligă autorităţile ruse să-l tragă la răspundere pe soldatul rus care l-a ucis pe Vadim Pisari, tânăr de 18 ani, din satul Pârâta, raionul Dubăsari a anunțat, într-o conferinţă de presă, avocatul reclamanţilor Alexandru Postică de la Asociaţia Promo-Lex. Potrivit avocatului, soldatul rus din dispozitivul de pacificatori care a tras în cetățeanul moldovean în încercarea de a-l determina sa oprească automobilul pe care îl conducea s-ar afla acum la o bază militară din oraşul Breansk, unde a fost mutat la scurt timp după incident. Procuratura din Federaţia Rusă a pornit o anchetă penală pe acest caz, pe care a stopat-o la scurt timp invocând lipsa de probe de natura criminala. Avocatul Alexandru Postică:

„Dosarul prezentat de Federaţia Rusă a demonstrat superficialitatea în care a fost condusă această urmărire penală. Cererea părinţilor decedatului de a fi recunoscuţi ca parte vătămată a fost respinsă constant.”

În decizia pronunță astăzi de CEDO Federaţia Rusă este condamnată inclusiv pentru că a refuzat participarea părinţilor decedatului în calitate de parte vătămată în ancheta penală, a menţionat avocatul.

Alexandru Postică

Alexandru Postică a amintit că iniţial plângerea la CEDO era îndreptată împotriva ambelor ţări: Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Ulterior, părinţii decedatului au retras plângerea împotriva Republicii Moldova a subliniat avocatul:

„Am constat că statul nostru şi-a îndeplinit obligaţiile de a investiga această cauză însă din cauza refuzului constant al autorităţilor Federaţiei Ruse nu au avut acces la câteva probe importante care ar fi permis finalizarea cauzei şi trimiterea acesteia în instanţa de judecată. Procuratura generală a întreprins un şir de măsuri care au fost capabile să stabilească şi să identifice toate circumstanţele cauzei. Au lucrat calitativ. Ceea ce în opinia noastră a determinat retragerea oricăror pretenţii faţă de Republica Moldova.”

Prezentând detalii despre decizia CEDO, la o conferinţă de presă separată, Ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a salutat condamnarea Rusiei, dar şi faptul că Moldova nu a fost culpabilizată de instanţa de la Strasbourg:

Vladimir Grosu

„Este unul din acel şir de cauze care este îndreptat împotriva Republicii Moldova şi Federaţia Rusă, şi autorităţile R.Moldova, urmare a constatărilor Curţii, sunt apreciate drept în situaţia când îşi onorează obligaţiile care derivă din diverse legi şi acorduri internaţionale. În cazul de faţă CEDO a constat că Republica Moldova nu este în jurisdicţia şi nu trebuie ţinută responsabilă. Pe de altă parte, acesta este unul din cazuri în care Federaţia Rusă este ţinută responsabilă de una singură pentru încălcările care se produc în regiunea transnistreană, în cazul de faţă cu participarea acestor soldaţi care sunt sub egida pacificatorilor în regiunea transnistreană.”

Vladimir Grosu a menţionat că acest caz demonstrează necesitatea schimbării statutului misiunii de pacificatori, din unul militar în unul civil.

Este o măsură asupra căreia Chişinăul insistă de mai mulţi ani, dar de fiecare dată discuţiile despre modificarea statutul misiunii de pacificatori sunt urmate de reacţii dure din partea Federaţiei Ruse. Pentru a evita reacţiile iritate ale Moscovei Chişinăul nu găsește nimic mai bun decât sa evite subiectul constată directorul Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole:

Ion Manole

„Această decizie obligă într-un fel autorităţile RM să întreprindă măsuri, cel puţin să iniţieze discuţii despre rolul, prezenţa şi comportamentul acestor forţe de pacificare pe teritoriul RM. Pentru că în final anume Guvernul RM este responsabil de tot ce se întâmplă pe acest teritoriu.”

Atât Ministrul Justiţiei, cât şi Asociaţia Promo-Lex cred că cel mai probabil Federaţia Rusă de această dată va achita părinţilor decedatului despăgubiri care se ridică la 40 de mii de euro, şi nu se va eschiva de a-şi onora obligaţia cum a făcută în multe alte cazuri. Şi asta pentru că proaspăta decizie CEDO a fost votată în unanimitate, inclusiv şi de judecătorul rus la Curtea Europeană, spre deosebire, bunăoară, de decizia CEDO în cazul şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului, prin care Rusia a fost condamnată şi până la moment nu şi-a onorat obligaţia de a achita despăgubiri.

***

Europa Liberă: Şi tot săptămâna trecută, la Viena, au avut loc primele discuţii în formatul de negocieri 5+2, deocamdată neoficiale, după o pază de mai bine de o jumătate de an. Cu un punct de vedere de la Chişinău, despre perspectivele dialogului, colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova, acum parlamentar, Eugen Carpov:

Europa Liberă: De ani de zile, autoritățile de la Chișinău declară că, pentru a identifica soluțiile la problemele cu care se confruntă populația de pe ambele maluri ale Nistrului, este nevoie de activizarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol la toate nivelele. Domnule Carpov, concret, ce trebuie de făcut, ca să nu se mai vorbească despre separatism și conflict transnistrean?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Să fie reglementat acest conflict odată și pentru totdeauna. Doar că ar urma întrebarea cum? Eu calific pozitiv faptul că după o pauză îndelungată, generată de alegerile parlamentare din Republica Moldova și o perioadă de timp necesară pentru constituirea organelor puterii la Chișinău, succesorul meu, domnul Victor Osipov, a preluat foarte activ dialogul cu cei de la Tiraspol. Dialogul este unica și cea mai importantă armă în mâna negociatorilor.”

Europa Liberă: Dar tot mai multe voci sunt cele care spun că pe parcursul timpului Chișinăul a făcut foarte multe cedări în favoarea autorităților secesioniste.

Eugen Carpov: „Pe parcursul timpului s-au făcut pași multipli. Și evident că, dacă nu se făceau cedări sau se făceau numai acțiuni corecte, noi am fi avut astăzi o altă situație. Dar este foarte dificil să ne bazăm pe greșelile din trecut, argumentând eșecul de astăzi.

Eu zic că important este să fie promovată o linie foarte sigură de către autoritățile de la Chișinău, care să vină într-un complex de acțiuni pe care le sprijină și potențialii noștri mediatori internaționali. Dacă noi vom avea înțelegere cu mediatorii, atunci soluțiile vor fi identificate mult mai ușor.

Trebuie să crească rolul și al OSCE-ului, în calitatea lui de mediator, pentru că în ultima perioadă chiar misiunea OSCE din Republica Moldova a fost supusă unor acțiuni de limitare a activității lor pe teritoriul Republicii Moldova de către reprezentanții de la Tiraspol, au fost impuse restricții pentru circulația pe întreg teritoriul Republicii Moldova a reprezentanților OSCE. Sunt solicitate anumite coordonări pentru vizitele în regiunea transnistreană etc.

La fel, eu cred că trebuie utilizat plenar rolul Uniunii Europene și al Statelor Unite ale Americii în calitatea lor de observatori, dar calitate care trebuie privită mult mai serios. Diferență, practic, dintre mediator și observator nu există, atunci când observatorii vin cu inițiative și cu propuneri care reprezintă un fundament pentru identificarea soluțiilor.”

Europa Liberă: Dar foarte multă lume se întreabă de ce mai există aceste puncte de control în această zonă de securitate, cui îi convine să existe vămi, să fie perfectate documente care de fapt nu au nimic legal la bază.

Eugen Carpov: „Punctele de control sunt urmare a unor acțiuni unilaterale impuse de către cei de la Tiraspol, sunt reminiscențe.”

Europa Liberă: Dar ele nu au fost pentru acea perioadă, încă atunci când încă mai era situația fierbinte.

Eugen Carpov: „Au fost. Dacă ne uităm în Acordul din 1992, vedem foarte clar acolo obligațiunea de a asigura libera circulație a cetățenilor între cele două maluri ale Nistrului. Spre regret, acest punct nu este realizat. Și dacă este vorba despre punctele de control la care v-ați referit, atunci este responsabilitatea Tiraspolului.

Mai mult decât atât, pe parcurs, aceste puncte tot mai insistent sunt prezentate drept puncte de trecere a frontierei, o noțiune care nu există și nu poate există. Este o linie administrativă de delimitare a zonei care a fost supusă unui conflict. Și din punctul acesta de vedere, trebuie să fie accentele respectate în permanență.

Nu poate fi vorba despre niciun fel de frontieră internă pe teritoriul unui stat pe care l-a recunoscut comunitatea internațională drept un spațiu integru.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, autoritățile de la Tiraspol nu obosesc să spună că insistă pe ideea recunoașterii independenței acestei regiuni. Chiar l-am auzit pe liderul de acolo, Evgheni Șevciuk, care declara că în acest an Transnistria va acorda și mai multă atenție problemelor de securitate. Poate o regiune să vorbească despre probleme de securitate? Și liderul de la Tiraspol se concentrează pe stabilirea resurselor în domeniul militar.

Eugen Carpov: „Da. Tradițional, în regiunea transnistreană au loc acțiuni care fortifică o prezență militară, fie o prezență militară a acestei regiuni sau se stimulează prezența militară străină care este a Federației Ruse și despre care putem să discutăm separat. Dar logica lucrurilor este următoarea: astăzi Transnistria folosește un instrument, practic, interzis în cadrul negocierilor – precondiții pentru realizarea unor scopuri.

Pe parcursul discuțiilor, în anii trecuți, noi am convenit un set de principii și reguli pentru procesul de negocieri în formatul „5+2”. Una dintre reguli este ca dialogul în acest format, dialogul oficial, să aibă loc fără precondiții. Dacă Chişinăul a venit din nou cu o deschidere pentru cei de la Tiraspol şi a reluat dialogul pe toate domeniile, din partea Tiraspolului eu văd precondiţii. În loc să discutăm subiectele la masa de negocieri, practic, instrumentul de obţinere a compromisului este blocat de Tiraspol. În acelaşi timp, în perioada când nu există un dialog oficial, sigur că transnistrenii recurg şi la acţiuni care nu pot fi acceptate de Chişinău, dar nici nu pot fi discutate pe masa unor negocieri oficiale. Şi aici este vorba şi despre aplicaţii militare, şi despre fortificarea unor structuri, deschiderea noilor posturi, aşa-numite de control, adoptarea unor acte sau decizii care vin să restricţioneze sau circulaţia cetăţenilor, sau intrarea străinilor în această regiune, sau circulaţia unităţilor de transport ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, pe când eraţi vicepremier, şi acum în calitate de deputat, insistaţi pe ideea reunificării celor două maluri ale Nistrului, a reîntregirii Republicii Moldova. Pe de altă parte, cum se produce această reunificare, dacă acelaşi Evgheni Şevciuk spune că Moldova şi Ucraina vor să schimbe cursul politicii externe al regiunii transnistrene? E posibil să discuţi, când ei au cu totul altă viziune, alte scopuri, sunt dirijaţi, aşa cum spun observatorii, în bună parte, de către autorităţile de la Kremlin?

Eugen Carpov: „În general despre reintegrare eu aş considera neserios acel politician care ar pleda împotriva reunificării celor două maluri ale râului Nistru. Deci, este o prevedere constituţională pe care nimeni nu poate să-şi asume să o încalce. Cum putem realiza acest deziderat în situaţia când avem declaraţiile despre care vorbiţi dumneavoastră? Dar avem mai multe, nu doar declaraţii, dar şi acţiuni.

Dacă vedem pe parcursul anului trecut, când conflictul ruso-ucrainean şi agresiunea militară din partea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei aveau loc, noi am văzut în Tiraspol o mişcare foarte intensă pentru a genera mesaje către Federaţia Rusă. Şi mesajele erau: „Anexaţi-ne şi pe noi ca pe Crimeea” sau „Recunoaşteţi-ne în calitate de subiect separat”, sau „Trataţi-ne şi pe noi ca pe cei din Donbas” ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Şi pe acest fondal e posibil de reunificat cele două maluri ale Nistrului?

Eugen Carpov: „Este posibil oricând. Speranţa moare ultima şi noi nu trebuie să o pierdem. Este posibil. Eu cred că situaţia dificilă regională are şi anumite perspective pentru reglementarea de la noi. Situaţia se înrăutăţeşte. Se înrăutăţeşte nu datorită acţiunilor Chişinăului sau ale Kievului din regiune, mă refer, de exemplu, la dezvoltarea economică din regiune, parametrii economici scad, exporturile, importurile scad, situaţia financiară este dificilă.

În acest context pentru o autoritate care gestionează situaţia dintr-un teritoriu, ar fi cel puţin rezonabil să intre în dialog cu cei care sunt în vecinătate pentru elaborarea unor viziuni de depăşire a crizelor în comun. Eu tot mai des aud voci de la Tiraspol că viaţa acolo devine tot mai dificilă. Anume acest element trebuie să fie cel de bază pentru a iniţia discuţii, discuţii constructive şi cu Chişinăul, şi cu cei din Ucraina pentru a găsi soluţii pentru depăşirea conflictului din regiunea transnistreană. Şi numai împreună soluţiile pot fi identificate.

Dacă Transnistria va merge în continuare pe calea unor soluţii care sunt contrare şi mişcării de la Chişinău, şi mişcării din Kiev, atunci sunt foarte puţine şanse ca aceste soluţii să fie implementate.”

Europa Liberă: Ţinând cont de acest conflict dintre Ucraina şi Rusia, care durează mai mult de un an, putem vorbi că cineva dintre actorii prezenţi la negocieri şi în primul rând Federaţia Rusă ar avea interesul ca acest conflict să fie îngheţat?

Eugen Carpov: „Cred că nu trebuie să discutăm la nivelul presupunerilor care actor şi ce poziţii are. Este evident că în situaţia când în regiune avem un conflict armat, avem o anexare ilegală de teritorii şi avem situaţii apropiate, dacă nu similare, cu cea din regiunea transnistreană...”

Europa Liberă: Dosarul transnistrean este văzut ca o continuare a celui din estul Ucrainei.

Eugen Carpov: „...trebuie să analizăm foarte atent ce se întâmplă la noi în ţară şi care sunt riscurile adiţionale după criza ucraineană pentru Republica Moldova în contextul regiunii transnistrene. Trebuie nu doar să analizăm riscurile, dar şi să fim pregătiţi pentru evoluţii şi să facem faţă unor eventuale decizii care ar putea fi luate pe domeniul reglementării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Dar în discuţiile pe care le-am avut în zona de securitate, oamenii zic că au pierdut încrederea în soluţionarea acestui conflict. Mulţi dintre ei afirmă că Moldova ar avea de pierdut pe parcursul european, dacă Transnistria trebuie dusă cu sila.

Eugen Carpov: „Noi nu trebuie să ducem Transnistria cu sila. Noi în primul rând trebuie să avem convingerea cetăţenilor, celor de pe malul drept, dar şi a celor de pe malul stâng că parcursul european va aduce beneficii pentru fiecare în parte şi pentru Republica Moldova în întregime.

Dacă vom impune o soluţie pe care o credem benefică, dar o vom impune cu forţa, rezultatele nu vor fi cele pe care le aşteptăm. Din punctul acesta de vedere, avem o mare responsabilitate la Chişinău să implementăm Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, astfel ca beneficiile să devină vizibile, comunitatea economică, oamenii de afaceri trebuie să vadă care sunt plusurile.

Dacă vom avea o activizare a comerţului nostru cu Uniunea Europeană, vom avea încasări în bugetul de stat şi, respectiv, vom putea beneficia de anumite proiecte în continuare pe care le va resimţi fiecare cetăţean în parte. Aceasta trebuie să vadă şi cei de la Tiraspol, că lucrurile în zonele unde se aplică reguli europene se mişcă spre bine.”

Europa Liberă: Exporturile din regiunea transnistreană pe piaţa Uniunii Europene se ridică cam la 40%. Regiunea a avut şi un răgaz ca până la sfârşitul acestui an să decidă dacă aplică sau nu prevederile Acordului de Liber Schimb inclus în acordul moldo-comunitar. Ce se întâmplă dacă nu se ia o decizie la Tiraspol?

Eugen Carpov: „Se va întâmpla acelaşi lucru care a fost anunţat de către reprezentanţii Uniunii Europene. Toate facilităţile de care beneficiază astăzi agenţii economici din regiunea transnistreană nu-şi vor mai avea efectul după 31 decembrie 2015. Este un element serios asupra căruia trebuie să gândească foarte bine cei de la Tiraspol.

Oferta care vine şi din partea Chişinăului, şi a Bruxellesului este ca Tiraspolul să se alinieze Acordului de Liber Schimb astfel ca în 2016 procesul de comerţ pe care îl au agenţii economici din regiunea transnistreană să nu fie întrerupt şi facilităţile să fie active în continuare. Dar dacă acum se porneşte un dialog constructiv şi cei de la Tiraspol într-adevăr vor să-şi reformeze realităţile astfel ca Acordul de Liber Schimb să fie implementat, s-ar putea să nu le ajungă timp, să nu le ajungă resurse umane, financiare, instituţionale ş.a.m.d., pentru că este un proces totuşi. Chişinăul şi Republica Moldova a trecut prin acest proces care a durat ceva timp şi a necesitat chiar un efort şi voinţă politică.

Dacă dialogul va fi unul constructiv şi vom ajunge la faza când mai e nevoie de ceva timp, mai trebuie să acordăm nişte ajutor, mai e nevoie de ceva experienţă, atunci cred că aceşti paşi în întâmpinarea Tiraspolului vor fi făcuţi.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, în concluzie, soluţionarea problemei transnistrene depinde de voinţa politică, de o decizie politică sau de voinţa cetăţenilor?

Eugen Carpov: „Sunt mai multe elemente care trebuie conjugate împreună pentru a obţine un rezultat.”

Europa Liberă: Dar ce prevalează?

Eugen Carpov: „Voinţa politică de la Chişinău şi de la Tiraspol sunt foarte importante, dar voinţa politică se bazează pe expresia voinţei cetăţenilor. Şi aici sigur că societatea de pe ambele maluri poate juca un rol decisiv, dar nu mai puţin important este să avem şi sprijinul mediatorilor şi al observatorilor.

La acest nivel eu văd totuşi o diferenţă de viziune privind perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean. Şi aici nu este un secret, Federaţia Rusă vede deocamdată evoluţiile într-un anumit fel şi alţi observatori, mediatori văd evoluţia într-un alt mod. Din punctul acesta de vedere trebuie o apropiere şi la nivel internaţional privind modul, forma, termenii de soluţionare a conflictului, dar parametrii nu pot fi schimbaţi. Republica Moldova este stat integru, suveran, recunoscut pe plan internaţional, nu poate fi vorba despre mai multe entităţi statale, despre relaţii contractuale care ar exista între Chişinău şi Tiraspol, care indirect duc la recunoaşterea a mai multe subiecte cu caracter internaţional.”

Europa Liberă: Iar deocamdată regiunea transnistreană rămâne a fi un element de şantaj în cadrul dialogului dintre Chişinău şi Moscova.

Eugen Carpov: „Regiunea transnistreană rămâne parte a Republicii Moldova în discuţie cu Chişinăul, dar sigur că foarte puternic influenţată de forţele din afară.”

Europa Liberă: fostul vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova, deputatul Eugen Carpov, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG