Linkuri accesibilitate

Nisporeni: o scoală profesională care a reuşit să spargă tiparele proaste atribuite şcolilor de meserii din R.Moldova


Un reportaj de Tamara Grejdeanu.

Recent, Ministerul Agriculturii şi Agenţia Cehă pentru Dezvoltare au semnat un memorandum de înţelegere pentru punerea în practică a unui proiect de îmbunătăţire a programelor de studii în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, în cadrul colegiilor agricole din Republica Moldova. Într-o analiză a ministerului educaţiei instituţiile profesionale cu profil agricol se află printre codaşi după nivelul de pregătire a elevilor. Totuşi, prin atragerea unor fonduri externe, mai multe şcoli profesionale au reuşit să-şi reutileze, cel puţin atelierele de pregătire a specialiştilor.

Cunoscută pentru vinurile „Crescendo” care au cules laurii la mai multe concursuri internaţionale, şi au ajuns să se vândă până şi în Coreea de Sud, Şcoala profesională din Nisporeni a reuşit să spargă tiparele proaste atribuite şcolilor de meserii. Instituţia dispune de propria vinărie dar şi de plantaţii industriale de viţă de vie astfel încât viitorii vinificatori îşi învaţă meseria în teren, începând cu plantarea viţei de vie şi până la comercializarea vinurilor îmbuteliate. Acest model de pregătire profesională, la care unele instituţii nici nu se încumetă să viseze, ar putea relansa întreaga ramură agricolă, consideră directorul şcolii Dumitru Lupei. El este de părere că o revoluţie în acest sector se poate face doar cu ajutorul unor oameni foarte bine instruiţi:

„Este necesar de întreprins o injecţie în ramura agricolă prin pregătirea cadrelor de muncitori calificaţi, dar şi celelalte verigi care muncesc în ramura agricolă. Dacă om pregăti o clasă muncitoare care să fie pregătită, competitivă, cu nişte competenţe profesionale de lungă durată, cu o motivaţie şi cu o pregătire antreprenorială în acest domeniu, atunci această ramură într-adevăr va deveni una din cele mai importante.”

Deşi se identifică deseori ca ţară agrară, Republica Moldova oferă prea puţine posibilităţi de calificare în domeniul agrar, conchide Dumitru Lupei. Dovadă este unicitatea câtorva instituţii în care tehnologiile agricole sunt materii practice. Modelul şcolii profesionale din Nisporeni, mai este aplicat la Leova, ambele instituţii fiind beneficiare ale unui proiect susţinut de Agenţia austriacă pentru dezvoltare. În celelalte şcoli de meserii şi colegii cu profil agrar programele de studii sunt de cele mai dese ori depăşite şi îngropate în teorie, arată un studiu recent al Ministerului Educaţiei.

Iurie Petric, vicedirectorul Colegiului Agroindustrial din Ungheni spune că îndeosebi la specialităţile tehnice, pregătirea elevilor a rămas neadaptată la cerinţele pieţei muncii:

„Utilajul este învechit, o parte s-a schimbat, dar oricum, în şcoală ar trebui tot timpul să fie utilaj de ultimă oră, ca elevii să studieze şi să meargă să implementeze, dar nu să iasă invers. Este nevoie în primul rând de bază materială, adică baza de instruire. Iată domeniul acesta de reînnoire a tehnicii sau a bazei materiale ne-ar interesa foarte mult, că tehnologiile noi nu mai permit să aplici tehnica de cândva.”

În aşteptarea reformei învăţământului tehnic, managerii instituţiilor de profil spun că urmăresc oportunităţile de atragere a investiţiilor străine, prin diferite proiecte. Dacă şcolile care pregătesc cusători, bucătari, brutari, sau ingineri reuşesc deseori să stabilească relaţii de cooperare cu unii agenţi economici, la care să meargă pentru practică, atunci în domeniul agrar acest lucru îi pune în dificultate pe directori, întrucât însăşi sectorul agrar a rămas nedezvoltat.

Totuşi, ministerul educaţiei îşi propune să deruleze la scară largă parteneriate cu întreprinderile, astfel încât partea teoretică să se studieze în cadrul şcolii, iar instruirea practică la agenţi economici, spune Silviu Gâncu, şeful direcţiei învăţământ secundar profesional:

„Timp de 20 de ani în acest sector nu prea au fost făcute investiţii şi el s-a dezvoltat fără implicarea pieţei muncii. Acum noi depunem eforturi pentru a colabora şi a avea cât mai multe parteneriate cu piaţa muncii. Ar fi mai întâi să facem o analiză pentru ce necesită să fie instruiţi la anumite meserii. Mai întâi se face standardul ocupaţional. Comitetele sectoriale vin şi spun cu ce trebuie să se ocupe respectivul muncitor.”

În prima etapă a reformei învăţământului de specialitate, ministerul îşi propune să elaboreze curricula pentru meserii, astfel încât calificarea să corespundă cu necesităţile angajatorilor. Actualmente, din cele aproape 100 de şcoli şi colegii, doar un sfert au obţinut calificativul „bun”. În opinia mai multor manageri, pentru a trece la un alt nivel de pregătire a specialiştilor s-ar cere o revedere a bugetelor instituţiilor şi o optimizare a cheltuielilor.

XS
SM
MD
LG