Linkuri accesibilitate

Cu cât neîncredere în capacitatea guvernului de la București este mai mare cu atât crește încrederea în UE.

În toți anii cât s-a pregătit de aderarea la Uniunea Europeană, opinia publică din România a fost de neclintit în entuziasmul său european. Cu opt ani în urmă România a fost admisă în UE, acum așteaptă intrarea în spațiul Schengen de liberă circulație, dar nici această așteptare nu pare să fi știrbit popularitatea Uniunii Europene. Un fenomen aproape unic printre noile state membre, analizat de corespondenta Europei Libere la București.

Uniunea Europeană înseamnă pentru români, în primul rând dreptul de a călători (53%), în al doilea rând democrație (29%) și moneda euro (25%), potrivit ultimului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.

Euro-entuziasmul românilor la șapte ani de la aderarea la Uniune este dat de discrepanța mare care există între România și statele doccidentale și de aspirația oamenilor, care speră că și țara lor va ajunge la fel ca acestea, datorită presiunilor pe care le exercită Bruxelles-ul asupra Bucureștiului.

Înainte de aderare 85% dintre români aveau încredere în Uniunea Europeană. Aproape 75% spun astăzi că Uniunea Europeană are suficientă putere și instrumente pentru a apăra interesele Europene în economia globală. Tot atâția ar fi de acord ca Uniunea Europeană să se implice mai mult în reglementarea serviciilor fiscale. De altfel majoritatea românilor n-ar avea nimic împotrivă ca bugetul de stat să fie avizat la Bruxelles înainte de a fi adoptat în țară.

De aici rezultă, poate, principala explicație pentru euro-optimismul autohton: neîncrederea în instituțiile statului român, în politicianul și funcționarul autohton. Această neîncredere este proporțională cu nevoia oamenilor de mai multă Europă: cu cât neîncredere în capacitatea guvernului de la București este mai mare cu atât crește încrederea în Uniunea Europeană.

România și-a păstrat entuziasmul european și pentru că, după intrarea în Uniunea Europeană, oamenii au simțit schimbări pozitive în propriile vieți. Perioada post-aderare s-a suprapus cu o creștere economică fără precedent între 7 și 9%, cu posibilitatea accesării creditelor, care până atunci erau prohibite.

În plus, românii au plecat în număr mare să lucreze în Spania, Italia, dar și în alte state europene, iar din 2014 piața europeană a muncii s-a deschis definitiv pentru România. De la intrarea în Uniunea Europeană, pe ansamblu, oamenii, în special cei din marile orașe au început să trăiască mai bine. Pensiile chiar dacă sunt mult sub standardele europene, au crescut față de perioada anterioară.

Singurul moment în care încrederea în Uniunea Europeană a scăzut dramatic, a fost în perioada crizei economice din 2010 până în 2013, cânt doar 45% dintre români mai mizau pe Bruxelles. Chiar și atunci, însă, românii erau dintre cei mai optimiști europeni, fiind cu 10 procente deasupra mediei din Uniunea Europeană.

Revenirea la euro-optimismul dinaintea crizei are loc de asemenea pe fondul revenrii economice, fiindcă românii se declară mai optimiști și mai mulțumiți cu propria lor viață decât în urmă cu un an și jumătate. În plus acțiunile Direcției Naționale Anticorupție au dus la creșterea încrederii în justiție de la 26% în 2007 la 46% în 2014 și la înțelegerea faptului că independența și eficiența magistraților a crescut sub presiunea permanentă exercitată de la Bruxelles.

Uniunea Europeană înseamnă pentru români promisiunea unei țări ca în Vest, în care oamenii pot trăi decent, în care se respectă regulile de toată lumea la fel, în care spitalele sunt curate, medicii se poartă civilizat și școlile sunt serioase. Este un model aspirațional, prin opoziție cu estul neliniștit unde se află Rusia și cu Balcanii, în care legile sunt făcute pentru a fi încălcate. Românii au luat-o înaintea politicienilor și așteaptă din partea acestora să se adecveze la realitatea pe care ei și-o doresc, de aceea de pildă, incursiunile Fiscului din ultima vreme sunt atât de susținute de majoritatea oamenilor.

XS
SM
MD
LG