Linkuri accesibilitate

În dialog cu analistul Victor Ciobanu.

Demnitarii moldoveni au luat cunoştinţă, în condiţii de confidenţialitate, de raportul companiei Kroll, care a fost angajată să investigheze cazul celor trei bănci despre care se crede că au fost prădate de un grup misterios de indivizi. Publicul larg a aflat doar frânturi din rezultatele investigaţiei, comunicate cu jumătate de gură de guvernatorul băncii centrale şi de premier. În rest, s-a ales doar cu promisiuni că ancheta va permite publicarea întregului raport atunci când va considera de cuviinţă. Cât de firească este această situaţie şi cum pot evolua lucrurile? Punctul de vedere al analistului Victor Ciobanu, editorialist la „Ziarul Naţional”.

Europa Liberă: Aşadar, demnitarii au luat cunoştinţă de raportul companiei Kroll, dar tac sub legământul secretului. Şeful băncii centrale şi premierul au oferit câteva constatări generale din raport şi nişte promisiuni de bine în cazul băncilor prădate sau considerate prădate prin diferite inginerii. Dvs. aţi înţeles mai mult acum din cele întâmplate, odată cu transpirarea unor amănunte oferite de persoane amintite mai sus?

Victor Ciobanu: „Eu aș zice că multe lucruri noi nu am aflat. Aici este partea proastă, fiindcă oficialitățile îmi pare că își fac un deserviciu foarte mare de fapt neoferind informații. În lipsa acestor informații se lansează tot felul de interpretări, versiuni care dau naştere unor mituri: vedem cifre de tot felul care se vehiculează și de fapt ceea ce s-a întâmplat rămâne până la urmă ne elucidat. Guvernul a examinat raportul cu ușile închise, Banca Națională a emis un comunicat de mai puțin de o pagină. A propos am văzut și reacția fostului premier Leancă care s-a arătat și el nemulțumit de acest fapt că nu a văzut raportul. Eu personal cred că dl Leancă, nefiind legat de secretizarea acestui raport, ar putea să ne spună mult mai multe, cu siguranță știe mai multe decât ceea ce se vehiculează acum în Chișinău, inclusiv despre Legea din 25 septembrie prin care Guvernul modifică Legea cu privire la posibilitatea acordării garanțiilor BNM în caz de situație de criză financiară sistemică.”

Europa Liberă: De ce guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, vorbeşte despre „investigațiile preliminare ale companiei Kroll”? De ce mai este nevoie de „faza a doua” de o durată mai lungă așa cum zic autoritățile, respectiv de o nouă companie care să finalizeze totul?

Victor Ciobanu: „Nu știu exact, doar intuim că BNM a comandat această investigație. Respectiv BNM a înaintat caietul de sarcini față de Kroll și până la urmă au fost restricții de timp și cum aflăm acum din comentariile ulterioare, probabil și anumite restricții financiare. O asemenea investigație în care sunt implicate totuși mii sau poate sute de mii de operațiuni, și nu doar operațiuni financiare, dar ei au trebuit să investigheze și alte documente decât rapoartele contabile, probabil a fost insuficient totuși pentru o investigație cap-coadă. Și acum vedem doar contururile generale făcute de compania Kroll.”

Europa Liberă: Dle Ciobanu, nu se întâmplă cum cred unii că s-ar încerca o îngropare, cum s-ar spune, în investigații a acestui caz, deci prin investigarea, prin analiza la nesfârșit?

Victor Ciobanu: „Ba da. Asta este și impresia mea în momentul în care se insistă că acest raport va fi desecretizat doar la finalizarea anchetei locale. Noi știm cu toții cât durează anchetele noastre, pot dura ani de zile fără vreo finalitate. Avem semne de întrebare chiar și față de publicarea acestui raport. Dar şi faţă de celălalt. După mine, ar putea fi eventual o metodă de tergiversare a investigației. Da, va fi o licitație, vor căuta alte companii poate mai ieftine, dar toate ofertele nu le vor conveni și atunci nu vor alege pe nimeni…”

Europa Liberă: Constatările companiei Kroll au fost transmise autorităţilor, apoi organelor de drept, cum s-a precizat. Dvs. ştiţi exact, de exemplu, cine va avea responsabilitatea unei anchete rezultative a devalizării acestor bănci?

Victor Ciobanu: „Din câte cunoaștem noi anchetele oricum deja sunt pe rol și la CNA, și la Procuratură - ele investighează acest caz. Am văzut mai mult cum e obiceiul la noi showuri cu mascați, cu invitarea la CNA mai multor responsabili de la băncile respective, ni s-a arătat foarte frumos la televizor toată afacerea asta. Mai departe ne lasă să așteptăm să vedem care vor fi rezultatele.”

Europa Liberă: Acuma că există acest raport, ce relevanţă va avea el pentru anchetă, ce valoarea poate avea pentru instituţia sau grupul de oameni care vor desfăşura această anchetă?

Victor Ciobanu: „Eu am auzit diferite comentarii, inclusiv că raportul Kroll va fi făcut oarecum la comandă și nu va fi relevant sau nu va avea informații. Din ceea ce am înțeles, informații sunt foarte multe, suficiente pentru mai multe anchete. Ieri, unii responsabili care au ieșit din ședință ne-au spus că au fost foarte multe nume. Chiar și în comunicatul de presă emis de Banca Națională, care am zis că este unul prea succint, se menționează totuşi acest fapt: că de fapt au fost antrenate persoane, grupuri de persoane, grupuri de interese, inclusiv din străinătate. Este într-un fel o schemă cred că mai complexă în care acest episod cu băncile locale este doar o parte a schemei mai generale, a unei scheme de spălare de bani transfrontaliere. Asta este impresia mea și am mai spus anterior: îmi pare rău, dar am impresia că Moldova încet-încet se transformă într-o „zonă gri financiară” prin care se spală bani. Să ne amintim de cazul „Moldindconbank” când 20 sau 22 miliarde de dolari au trecut în tranzit prin Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aţi constatat, dle Ciobanu, într-un editorial că devalizarea nu s-a efectuat într-o zi - două, ci a fost un proces mai lung. Şi că, prin urmare, mulţi din banii scoşi din aceste bănci au rămas pe loc, ci nu s-au dus în străinătate. Am înţeles bine? Şi dacă este aşa, ar fi mult mai uşor să se returneze banii. Cum, la modul practic s-ar întâmpla această procedură bine cuvântată?

Victor Ciobanu: „Da. Eu am contestat mitul care, de fapt, se vehicula în ultimul timp că în perioada 25-26 septembrie s-a întâmplat tot. A venit un miliard de dolari, s-a schimbat din 13 miliarde de lei şi a plecat peste hotare imediat… Deci asemenea operațiuni, de o așa anvergură tehnic sunt irealizabile. Și eu în editorial am scris că tot exportul nostru e doar de 2 miliarde în decurs de un an, deci la modul practic este imposibil. Și atunci, aici s-a creat o situație care după mine este similară conținutului filmului „Операция „Ы” , unde se angajează la un depozit hoții care vor să fure acest depozit și întrebau - ce trebuie să fure? Li s-a zic că nu trebuie să fure nimic, deoarece s-a furat totul până la ei. Și eu spun acum: noi nu avem certitudinea, nu a fost de fapt confirmată de nicio instituție suma care a plecat peste hotare. Și în aceste condiții, procesul de devalizare, după cum am văzut din rapoarte alternative prezentate de Partidul Liberal în special, durează foarte mult în timp. De BEM, fiind o bancă de stat, au profitat foarte multe companii, inclusiv mai multe firme care într-un fel sau altul sunt conectate la toate partidele care se află acum în Parlamentul Republicii Moldova. De unde e și explicația mea - interesul vădit de a secretiza aceste informații, fiindcă practic toți au fost cumva conectați la scheme de scoatere de bani. Și atunci, ceea ce eu am depistat din rapoarte, o mare parte de firme gen „Moldcarton”, „Moldresurs”, „Aroma” ș.a.m.d., am văzut că deja fac deja 2,5 miliarde. Dar eu cred că au fost mult mai multe. Și atunci concluzia mea este că devalizarea a avut loc demult. Asta se confirmă și prin Hotărârea Guvernului din 25 septembrie de asumarea răspunderii. Dacă vă amintiți, în anul 2013, când toți erau foarte indignați că statul a cedat pachetul de control și se întrebau: de ce au vândut acțiunile doar la cinci lei? Acum am impresia că statul știa foarte bine că este o gaură nu de un miliard, dar probabil era mult mai mare - de vreo 5 miliarde dacă nu mai mult - asta a fost așa o înțelegere cu un investitor care vine și acoperă astfel de situație. Iată operațiunea asta de acoperire este specificată și în raportul Kroll, sau mai bine zis în ceea ce ne-a prezentat BNM din raportul Kroll. Ei spun expres: din anul 2012 până în anul 2014 a fost de fapt o tentativă mascată, ascunsă, de preluare a acestor trei bănci, iar ulterior ea a fost acoperită de diferite mișcări financiare care se numesc credite neperformante, credite dubioase.”

Europa Liberă: Ce șanse sunt ca beneficiarii finali ai furtului să fie în sfârșit identificați? Și care credeți că ar fi cea mai bună evoluție a lucrurilor în cazul acestor bănci?

Victor Ciobanu: „Atunci când vorbim despre banii plecați, iar asta deja ne-au anunțat și oficialii, și reprezentații organelor de anchetă, păi când vorbim de banii plecați peste hotare situația este mai complicată. Ei au spus că următoarea firmă deja va fi angajată ca să intenteze procese pe teritoriile altor țări ca să returneze aceste sume de bani. Oarecum, lucrurile aici se complică, deoarece banii plecați peste hotare sunt în jurisdicția altor țări. Dar eu cred că o bună parte de bani se află de fapt pe teritoriul Republicii Moldova și nu au plecat niciodată din Republica Moldova. Și atunci, aceștia sunt foarte simplu de găsi. Până îi vom căuta pe cei de peste hotare, ăștia pot fi găsiţi, pentru că toate firmele sunt la vedere, toți eroii, toate personajele… Şi aici chiar nu văd nicio complicație. ”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG