Linkuri accesibilitate

Spinoasa Lege a finanțării partidelor politice.

Senatorii au ascultat de sfaturile președintelui liberal Klaus Iohannis într-o proporție covârșitoare, cu toate că majoritatea este deținută de socialiști.

Astfel legea finanțării partidelor cu obiecțiile președintelui a trecut cu un scor de 106 „pentru” la 2 „împotrivă”.

Rediscutarea acestui proiect are loc după ce liderii partidelor parlamentare au convenit, la începutul acestei săptămâni, cu președintele să adopte până la mijlocul lunii mai o nouă legislație electorală.

Senatorii nu au făcut-o din convingere, dar a funcționat fie disciplina de partid, fie o strategie care va da rezultate la votul din Camera Deputaților, fie reflexul, neexersat până acum de rușine, după uriașul scandal cu DNA, Direcția Națională Anticorpție: majoritatea senatorilor prezenți la ședința de încuvințare a arestării preventive a fostului ministru al Transporturilor, Dan Șova au votat pentru arestarea lui, dar cu toate acestea președintele senatului a decis că Șova nu poate fi arestat, fiindcă ar fi fost nevoie de o majoritate calificată, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Scandalul a continuat apoi, fiindcă Senatul a refuzat să pună la dispoziția DNA documentele prin care Dan Șova a fost protejat, după câte se pare, prin încălcarea legii.

Una peste alta, senatorii au lămurit în Legea finanțării partidelor toate chestiunile dilematice stabilind între altele că într-adevăr formațiunile politice au voie să facă împrumuturi, dar numai prin virament bancar, pentru a nu lăsa deschisă potița spălării banilor negri, cum ar fi preferat parlamentarii.

Apoi aceste împrumuturi vor putea fi date pe o perioadă de maxim trei ani, iar dacă nu sunt restituite în timp util vor fi considerate donații.

În această nouă prevedere s-ar putea întrezări, însă, o nișă pentru clienții politici care vor să dea bani și în schimb să obțină funcții sau contracte cu statul.

E adevărat, pe de altă parte că proveniența banilor trebuie să fie legală, dat fiind că va fi folosit transferul bancar, dar în același timp împrumutul poate fi transformat în donație prin neplata lui, ceea ce afectează în final limita de bani pe care partidele o pot primi prin lege.

Constatarea se va face post factum, deci la trei ani după campania electorală în care banii au fost folosiți, iar din lege nu rezultă nicio opreliște.

Deci pe dedesubt, campaniile vor putea fi sprijinite cu sume generoase de bani, ceea ce nu ar fi neapărat nesănătos, dacă prevederea nu ar face parte dintr-o lege a cărei filosofie este reducerea cheltuielilor de campanie și finanțarea partidelor din bugetul de stat.

Și aici a apărut de altfel o modificare în sensul că se va păstra principiul, dar se va preciza că subvențiile date se la stat au un statut special.

Când a retrimis legea înapoi spre rezexaminare parlamentului, Klaus Iohannis a arătat că „introducerea posibilității rambursării cheltuielilor de campanie reprezintă o finanțare importantă de la bugetul de stat” si că această „formă de finanțare nu a beneficiat de o dezbatere publică”.

Cam 30 de milioane de euro ar costa suma totală pe care statul ar trebui sa o dea pentru o camapnie parlamentară, spune președintele Comisiei de cod electoral, liberalul Mihai Voicu, fără să țină seama că în cazul campaniilor la nivel local sumele ar putea crește până la de zece ori, potrivit unor calcule făcute de specialiști din organizații neguvernamentale.

XS
SM
MD
LG