E în pericol opțiunea pro-europeană a Republicii Moldova?

Europa Liberă: Dumneavoastră, pe când erați premier, ați declarat că Moldova va depune cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2015, chiar dacă țara nu este pregătită încă pentru acest proces. Se pare că actuala conjunctură geopolitică regională a făcut ca țările membre ale Uniunii Europene să fie destul de reticente față de depunerea unei cereri de aderare la UE din partea Moldovei, la acest summit apropiat de la Riga. A propos, ce așteptări trebuie să lege Republica Moldova de această reuniune?

Iurie Leancă: „Nu are nimic situația geopolitică cu relația noastră cu Uniunea Europeană. Nu contextul geopolitic a diminuat din șansele noastre de a depune cererea și de o eventuală reacție pozitivă din partea Comisiei Europene și a Uniunii Europene per ansamblu, ci acțiunile întreprinse în ultimele trei-patru luni de cei care și-au asumat responsabilitatea pentru actul guvernării în Republica Moldova. Doar în câteva luni, după 30 noiembrie încoace, am reușit să distrugem toată încrederea care a fost clădită cu greu în străinătate, în mod

special în capitalele europene, timp de cinci ani – aceasta e problema cheie. Și, din păcate, pe zi ce trece tot mai multe dovezi oferim pentru cei care aveau o anumită reticență față de Republica Moldova, față de șansa noastră de a depune această cerere de aderare, cei care spuneau că Republica Moldova e departe de a se comporta ca un stat european, care vrea să împărtășească valori, care vrea să promoveze reformele necesare ș.a.m.d. Uitați-vă, actualul guvern e la putere de mai bine de două luni, dacă ați putea să indicați măcar o reformă din cele pe care trebuie să le îndeplinim, nu de aceea că ne cere FMI sau Uniunea Europeană, sau altcineva, dar de aceea că noi avem nevoie, fie că e vorba de reforma justiției și lupta împotriva corupției, fie că e vorba de reforma sistemului bancar, pentru a-l asana, fie că e vorba de reforma teritorial-administrativă, despre care s-a vorbit până nu demult, acum, gata, au rămas doar planuri.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, dar și dumneavoastră ați fost premier și demult se vorbește că reformele în Moldova sunt mimate și nu realizate.

Iurie Leancă: „Dacă vă aduceți aminte de anul 2014, am să vă zic că totuși a fost o mișcare înainte. Probleme, complicații regionale, aici într-adevăr războiul din Ucraina, sancțiunile impuse de Rusia au creat probleme. Faptul că veneau alegerile și înainte de alegeri nimeni nu se lansează în reforme dure, dar absolut necesare, iarăși, a fost un impediment. Acum, când ești la început de mandat de patru ani, logica oricărui sistem democratic și cei care vin la putere îți dictează să inițiezi aceste reforme complicate, dar absolut necesare, astfel încât în doi-trei ani să demonstrezi societății că a merit efectuarea acelor reforme, vii cu anumite rezultate, vii cu o schimbare spre bine în funcționarea statului, în viața cetățeanului, și te prezinți la următoarele alegeri, iar noi pierdem timpul în zadar.”

Europa Liberă: Dar puteți numi două-trei domenii unde reformele au șanse?

​Iurie Leancă: „Reformele sunt necesare și în momentul în care le conceptualizezi, le inițiezi, ele vor avea șanse fiindcă noi nu suntem nici primii și nici ultimii care urmează să întreprindem aceste reforme. Nu noi suntem într-un fel de poligon de testare, le-au testat alții și cu succes, și Țările Baltice, și România, uitați-vă, dacă ne referim la lupta împotriva corupției și de stârpire a acestui flagel. Deci, noi suntem datori, numai că, cu fiecare zi pierdută, se complică lucrurile, se agravează problemele, scade încrederea populației și a partenerului din străinătate în capacitatea noastră de a prezenta un plan realist, ambițios totodată, de promovare a acestor reforme și de a trece la reforme. Ambasadorii UE, dar și cei care ne vizitează de acolo, cam răruț, de altfel, în ultimul timp, spun răspicat: „Nu mai ascultăm doar declarații, am depășit demult faza declarațiilorʾ.”

Europa Liberă: Vor acțiuni concrete.

Iurie Leancă: „Vor acțiuni și dovezi că într-adevăr lucrurile se mișcă. Din păcate, eu nu le văd. Din păcate, pierdem timpul.”

Europa Liberă: Acest ultim Barometru de Opinie Publică arată că între timp numărul celor care sprijină apropierea de spațiul economic dominat de Federația Rusă a lui Vladimir Putin îl depășește cu aproape 20 la sută pe cel al susținătorilor eurointegrării.

Iurie Leancă: „Eu totuși sunt tentat în continuare să mai cred că dacă și există un anumit decalaj în favoarea celor care ar vrea Moldova să se miște spre Vest, nu e atât de mare acest decalaj. În al doilea rând, de ce cred acest lucru? Da, este adevărat, spuneam, prin aceste acțiuni sau inacțiuni în ultimele trei-patru luni noi nu doar că am diminuat încrederea sau pe alocuri chiar am și risipit-o din partea partenerilor din Uniunea Europeană, cine mai vorbește, de altfel, astăzi din Uniunea Europeană, despre aderarea Republicii Moldova, ca perspectivă, și despre depunerea cererii? Nici măcar în retorica colegilor de la București nu am mai observat. Am vorbit recent la telefon cu Carl Bildt, fostul ministru de Externe al Suediei, am văzut un interviu unde, dacă înainte dânsul spunea că Moldova trebuie să aibă clar această perspectivă, să îi fie recunoscută, acum a zis în interviul recent că trebuie să ne axăm pe implementarea Acordului de Asociere. Și l-am întrebat: „Domnule Bildt, ce se

întâmplă?”. Zice: „Păi, voi ați generat aceste argumente în defavoarea voastră”. Aceasta mi-au spus-o și prietenii francezi, și nemți, ș.a.m.d. Dar nu există motive obiective pentru a schimba acest vector al Republicii Moldova fiindcă cu toate problemele economice, financiare prin care a trecut Uniunea Europeană în ultimii ani, vedem, cu excepția, poate, a Greciei, din cauza că guvernul nou de acolo, iarăși, promovează politici, poate, nu cele mai corecte, din punct de vedere economic, și Grecia care era deja într-un trend ascendent, uitați-vă că, iarăși, a revenit. Cât de mult depinde de politicile pe care le promovează autoritățile. Dar în linii mari Uniunea Europeană, iarăși, dă dovadă de semne de îmbunătăţire a situaţiei economice, de creştere economică. Pe când la Est vedem că din cauza scăderii preţului la baril a petrolului, la gaze se taie în programele sociale, se discută despre anularea mai multor beneficii pe care le-au avut cetăţenii din Federaţia Rusă, de exemplu. Astfel încât ce trebuie să facem noi? Să analizăm obiectiv situaţia în Est şi în Vest. Niciodată nu am chemat pentru o relaţie proastă cu Federaţia Rusă sau cu Belarus, ba din contra. Dar încă o dată, viitorul nostru este doar cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Admiteţi că Republica Moldova ar putea să cotească spre Federaţia Rusă şi să abandoneze acest parcurs european?

Iurie Leancă: „Reiterez, e în interesul naţional al Republicii Moldova, stipulează într-o manieră foarte clară că pentru a deveni o ţară democratică, funcţională, cu cetăţeni care se simt bine la ei acasă, cu respectarea legii, cu corupţie diminuată, cu subvenţii în agricultură, cu investiţii în transport ş.a.m.d., acest viitor ni-l poate asigura doar Uniunea Europeană şi doar integrarea în această structură. Nu există alternative. Şi avem atâtea exemple. Şi Ţările Baltice, şi ţările din Europa Centrală. Nu există alternativă, dacă ne dorim într-adevăr să avem un astfel de statut.”

Europa Liberă: Dar Kremlinul poate să se răzbune pe Moldova pentru că a ales această cale?

Iurie Leancă: „Contează să ştim ce vrem noi. Şi în momentul în care am decis, să transpunem în viaţă această voinţă a noastră, ce vor face alţii îi priveşte pe ei. Cred că avem suficiente argumente pentru a demonstra şi Kremlinului, dar şi altora că integrarea europeană înseamnă transformarea Republicii Moldova într-o ţară previzibilă, stabilă, care generează doar elemente pozitive şi nu probleme, probleme pentru Est şi pentru Vest. Dar nu este corect peste tot să acuzăm Moscova de problemele noastre. Corupţia nu e generată de Moscova. Corupţia e problema noastră. Lipsa de reforme e lipsă de voinţă la Chişinău şi nu ţine de Moscova. Avem anumite probleme cu Moscova şi dificultăţi în relaţii.”

​Europa Liberă: Ce înseamnă lipsă de voinţă politică? Aţi fost şi dumneavoastră în fruntea guvernului, sunteţi deputat. Cine şi cum caută această voinţă politică în Moldova şi cum o găseşte?

Iurie Leancă: „Voinţa politică trebuie să fie exprimată de cei care sunt la guvernare. Un exemplu: reforma teritorial-administrativă. S-a spus că după alegeri această reformă va deveni o prioritate. Ne-au cerut-o şi partenerii din afară, fiindcă au venit cu explicaţii de ordin financiar, de ordin de îmbunătăţire a calităţii serviciului prestat de autoritatea publică, de descentralizare etc. După alegeri unde a dispărut tot acest zel reformist? Cum să numim aceasta? Decât faptul că nu există voinţă politică la cei care astăzi guvernează Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi atunci voinţă politică de a lupta împotriva corupţiei mai poate fi aşteptată din partea clasei politice?

Iurie Leancă: „Iarăşi, nu vreau să trag prea mult jăratic la turta mea, dar în 2014, ajungând la concluzia că de unii singuri ne vom reforma greu de tot, în mod special în domeniul justiţiei, în mod special în ceea ce priveşte reforma şi lupta împotriva corupţiei, una sinceră şi eficientă, astfel încât cetăţeanul să aibă încredere în instituţiile statului, am ajuns la concluzia că fără presiune şi susţinere sistemică din afara ţării, și ea poate veni doar din partea partenerilor noştri occidentali, una care ne-ar permite să nu luptăm cu o persoană sau cu alta, ci să schimbăm sistemul. Şi într-un sistem nou o persoană sau alta să nu-şi poată permite să fure, să jefuiască statul, să preia şi să conducă din tufişuri cu instituţiile statului. Deci, sistemul trebuie schimbat. El poate fi schimbat doar împreună şi cu ajutorul partenerilor occidentali, europeni. În 2014 am pregătit această misiune de reformă a justiţiei, de exemplu. Aţi auzit să mai vorbească astăzi despre acest lucru guvernanţii?”

Europa Liberă: Am auzit din partea partenerilor de dezvoltare că ar putea să taie din asistenţa care se acordă Republicii Moldova pentru implementarea reformelor. Şi atunci ce face statul?

Iurie Leancă: „Am ajuns la problema pe care aţi menţionat-o – există sau nu există astăzi voinţă politică pentru a mişca ţara în direcţia necesară. Pe de o parte, vorbim despre reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, pe de altă parte nu facem absolut nimic, exact ca pe timpul comuniştilor. Şi atunci aceasta tocmai şi generează în societate o percepţie că integrarea europeană este doar un mit şi prin astfel de declaraţii goale, nesusţinute de acţiuni, tocmai contribuim la coruperea ideii de integrare europeană, ceea ce generează astfel de efecte şi astfel de percepţii proaste în societate.”

Europa Liberă: Politica şi afacerile sunt domenii compatibile într-o ţară măcinată de corupţie?

Iurie Leancă: „Este adevărat că unii vin în politică pentru a face afacere şi pentru a face bani. Şi doar un sistem bazat pe respectul legii, pe respectul buchei legii, pe supremaţia legii ar permite să facă aşa încât politicianul să aibă grijă de interesul cetăţeanului care l-a ales, l-a propulsat, i-a oferit o poziţie şi pentru care a luptat, spunând că vine să-şi transpună ideile sale, viziunea sa în interesul societăţii şi să nu se întâmple altfel.

Europa Liberă: Cum reacţionează statul Republica Moldova, când Uniunea Europeană cere Chişinăului rezultate în lupta cu corupţia?

Iurie Leancă: „În 2014 s-a făcut ceva la nivel legislativ, s-au adoptat mai multe legi într-un anumit pachet anticorupţie, dar, iarăşi, nu este suficient. S-au majorat salariile, o decizie nepopulară, pentru judecători, iarăşi, vedem că nu a generat un prea mare randament acea decizie. Fiindcă ne-a mai lipsit ceva, ne-au mai lipsit anumite acţiuni care să facem aşa încât lupta să fie una sistemică, încât să schimbăm în totalitate sistemul. Pentru aceasta e nevoie de o presiune

mult mai mare din partea partenerilor noştri europeni. Altfel nu ştiu cum am putea să devenim la capitolul acesta mult mai eficienţi. Am auzit acum în foarte multe întâlniri cu cetăţenii o lozincă nouă: „DNA să treacă Prutul”. De fapt, e nevoie ca spiritul DNA de la Bucureşti să treacă frontiera Republicii Moldova şi să se comporte instituţiile noastre exact aşa cum se comportă cei din România. A fost nevoie de timp şi acolo, dar şi noi cred că am depăşit deja timpul necesar pentru a trece de la cuvinte la acţiuni.”

Europa Liberă: Din raportul Kroll, putem afla cine au fost beneficiarii furtului de la BEM?

Iurie Leancă: „Nu am văzut raportul Kroll, din păcate. Am solicitat guvernatorului Băncii Naţionale, cel care a fost comanditarul acestei prime analize, la cererea expresă a mea, i-am solicitat să ne prezinte şi raportul, dar în mod special pornind de la înţelegerea că acest raport e doar prima etapă, doar prima fază în procesul de investigare, de aflare a adevărului cine a jefuit băncile, unde s-au dus banii şi cum putem recupera aceşti bani. Deci, din câte ştiam eu, elementele de bază urmau să fie stabilite în a doua fază. Atât că aşa cum planificasem atunci când am iniţiat conlucrarea cu Kroll, deja în luna martie-aprilie, trebuia să aibă loc cel puţin licitaţia pentru a doua fază şi să se treacă la cea mai importantă perioadă.”

Europa Liberă: Rămâneţi optimist că se va afla cine a furat banii?

Iurie Leancă: „Nu mai ştiu acum. Văd că iarăşi se întârzie, se spune deja că abia prin luna mai ar putea avea loc o licitaţie. Mai aud voci din guvern că nu neapărat să fie Kroll, ar fi bine să vină altă companie. Dar Kroll tocmai ne-a fost recomandat de partenerii noștri occidentali, fiindcă Kroll, spre deosebire de alte companii de audit, tocmai au această capacitate şi reputaţie bună de investigare şi de recuperare a activelor din străinătate. Urmează să vedem ce vor întreprinde guvernanţii şi este foarte important să păstrăm presiunea şi din partea societăţii. Și am cerut partenerilor noştri europeni, occidentali la fel să menţină această presiune.”

Europa Liberă: Dar ce presiune poate fi făcută pentru recuperarea prejudiciului şi atragerea la răspundere a celor vinovaţi?

Iurie Leancă: „Presiune în primul rând trebuie să facem pentru a afla exact ce s-a întâmplat, cine a făcut această inginerie financiară, aceste scheme, unde s-au dus banii, cine au fost în spatele acestora: din bănci, din afara băncilor. Fiindcă vă daţi seama că fără complicitatea managementului nu putea fi nimic. Să vedem care a fost rolul Băncii Naţionale, unica instituţie cu capacitatea de a preveni, a superviza, a monitoriza, a verifica calitatea gajului ş.a.m.d. Deci, cu aceasta trebuie să se ocupe şi instituţiile de drept din Republica Moldova. Nici aici nu văd prea mult activism şi am solicitat iată atunci americanii să intervină.”