Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile locale actualul edil al Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, ar putea obţine cele mai multe voturi în capitală, însă insuficiente pentru a câştiga din primul tur, arată datele unui sondaj de opinie prezentat astăzi de Asociaţia Demografilor şi Sociologilor din Moldova. Potrivit sondajului, Consiliul Municipal Chişinău ar putea să fie dominat de socialişti. De altfel, PSRM ar obţine cel mai bun scor în toată ţara. Sondajul mai constată că cetăţenii sunt slab informaţi despre competenţele administraţiilor locale şi nu văd rostul unei reforme administrativ-teritoriale. Relatează Alla Ceapai:
Fiecare al doilea respondent de fapt a sprijinit decizia legislativului de a se desfășura mai întâi alegerile locale, după care să fie operată o nouă reformă administrativ-teritorială.
Opiniile sunt împărţite aproape egal când e vorba de menţinerea actualei structuri administrativ-teritorială, formată din 32 de raioane şi 5 municipii sau de reorganizarea substanțială a acesteia.
Printre avantajele actualei organizări administrativ teritoriale în opinia celor chestionaţi ar fi proximitatea centrelor raionale dotate cu serviciile publice accesibile, buna conlucrare între primari şi autorităţile raionale dar şi simpla obişnuinţă. Iar principalul dezavantaj este lipsa unei dezvoltări locale veritabile.
În opinia celor chestionați, procesul de reorganizare administrativ teritorială ar putea isca conflicte între aleşii de la diferite nivele, central, raional şi local. Sintetizând aceste opinii vicepreşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor Andrei Dumbrăveanu a ajuns la concluzia că cetăţenii nu sunt pregătiţi pentru o eventuală reformă administrativ teritorială:
„Într-adevăr populaţia nu este pregătită de reformă. Populaţia este slab informată. Nu cunoaşte rolul administraţiei publice locale. Nu cunoaşte mecanismele şi instrumentele pe care le aplică administraţia publică locală ca să-şi dezvolte localitatea. Deci, avem mai întâi de lucru în acest domeniu şi apoi ne putem apuca de împărţit teritoriul.”
Reforma administrativ teritorială este unul din obiectivele prioritare anunţat atât în programul de activitate al actualului Guvern, cât şi în prevederile Acordul de Asociere la UE.
Cel puţin două formaţiuni parlamentare, PLDM şi PL, declarau anterior că îşi doresc această reformă înaintea scrutinului local. Intențiile nu au fost însoţite însă de acţiuni concrete, notează mai mulţi experţi.
Or parlamentul nu are pe agenda niciun proiect de reformă administrativ teritorială. Şi chiar dacă ar exista şansele acestuia ar fi minime. În opinia directorului executiv al Institutului IDIS-Viitorul Liubomir Chiriac atât populaţia, cât, mai ales, clasa politică nu sunt pregătiţi pentru o asemenea reformă; cetăţenii pentru că nu sunt informaţi, politicienii pentru că nu au voinţă politică:
„Nu văd să existe consens între partidele care se află la guvernare acum. Chiar dacă foarte mulţi politicieni îşi dau seama că din punct de vedere financiar economic nu e necesar să avem 898 de primării. Cu un număr atât de mare de primării nu putem dezvolta serviciile necesare la nivel local. Mai devreme sau mai târziu o să ajungem la ideea că trebuie fuzionate mai multe primării. Este necesar de redus numărul de primării pentru că se consumă foarte mulţi bani pentru funcţionari publici de la care nu există eficienţă. Dar deocamdată nu există voinţă politică. fără voinţă politică nu va fi reformă. Cetăţeanul chiar nu este informat din punctul asta de vedere. ba dimpotrivă unul din partidele parlamentare, PCRM, susţine că nu e nevoie de o asemenea reformă.”
Referindu-se la o altă constatare a sondajului de opinie şi anume informarea slabă a cetăţenilor despre competenţele şi activităţile administraţiei publice locale Liubomir Chiriac spune că e o tendinţă ce rămâne constantă de mai mulţi ani. Cauzele ar fi, pe de o parte, lipsa de interes a localnicilor, pe de altă parte lipsa de transparenţă decizională din partea aleşilor locali.
Potrivit sondajului fiecare al doilea respondent recunoaşte că nu ştie ce competenţe au aleşii locali, dar se arată siguri că adresându-se la primărie cu o anumită problemă o vor soluţiona cel puţin parţial.
Mai mult de jumătate spun că nu sunt la curent cu taxele şi impozitele percepute de administraţiile locale şi nici cum se formează bugetul local, iar o treime - nici nu sunt interesaţi de aceste aspecte.
