Linkuri accesibilitate

Cauza acestei degringolade este corupția generalizată și sărăcia care a copleșit majoritatea populației.

Mă întreb mereu cât de conștienți sunt oamenii politici de la guvernare de imaginea lor deplorabilă în ochii moldovenilor? La cât de insensibili se arată conducătorii noştri, se pot deduce două răspunsuri: 1. fie politicienii nu văd nimic, urcați pe coturnii aroganței lor nemăsurate, care le dă sentimentul omnipotenței, întărit de banii acumulați (în Moldova – de regulă, furați); 2. fie cunosc realitatea, dar nu le pasă (poporul numește asta „nesimțire”), pentru că sunt convinși că nimeni și nimic nu-i poate clinti din privilegiile lor, lipsindu-i de controlul aproape total pe care-l exercită asupra statului. Moldovenii cârtesc, dar nu se revoltă și vor fi mai degrabă dispuși să se acomodeze cu „stăpânirea”, umilindu-se, cerșindu-i bunăvoința, însușindu-și, pentru a supraviețui, sistemul de pile și relații atât de răspândit la noi. Sau, în cazurile disperate, emigrează, își iau lumea în cap, renunțând să mai lupte cu morile de vânt.

Aceste stări de spirit pe care le constaţi în teritoriu, comunicând cu oamenii, se regăsesc și în sondaje. Ultimul Barometru de Opinie Publică, prezentat pe 16 aprilie curent, ilustrează cu asupra de măsură nemulțumirea, exasperarea, dezorientarea moldovenilor. Potrivit datelor acestui sondaj, în Moldova sărăcia înregistrează un record de 85%, există o clasă medie foarte subțire, constituind 2,6%, și un grup de bogați, cu resurse practic nelimitate, de doar 0,5% din populație. Același sondaj ne arată că cei care adună sufragiile disperării sunt socialiștii demagogi ai lui Dodon (care promit prosperarea alături de Rusia), și comuniștii lui Voronin, care execută un „cadril” şiret între guvernare și opoziție, culegând avantajele ambelor ipostaze.

De cealaltă parte, partidele pro-europene, PLDM și PD, care reprezintă arcul puterii, au scăzut rapid, plasându-se în jurul a 10% fiecare. PL-ul lui Ghimpu, rămas în afara guvernării, de unde își manifestă cu mai multă dezinvoltură grija pentru popor, înregistrează o ușoară creștere, iar partidul lui Iurie Leancă, care va participa la alegerile locale în cadrul unui bloc electoral, apare cu un promițător scor de 9%. Partizanii acestei noi construcții politice ne asigură că este doar începutul unei ascensiuni, mai ales că noii formațiuni i se pun piedici la înregistrare.

Cum au reușit partidele democratice după 5 ani de guvernare să prăbușească opțiunea pro-europeană până la 39%, față de 42%, atât cât „recoltează” spațiul eurasiatic? Să o prăbușească în condițiile unei susțineri fără precedent din partea Occidentului, având un Acord de Asociere semnat și ratificat de tot mai multe state comunitare și cu vizele de călătorie în Uniunea Europeană eliminate!

Cauza acestei degringolade este corupția generalizată și sărăcia care a copleșit majoritatea populației. Iar antipatia față de guvernanți și ineficiența acestora trage în jos și opțiunea pro-europeană. A câta oară o idee nobilă, chiar salvatoare pentru Moldova, cum este integrarea europeană, este compromisă de cei care o servesc. Tot discreditarea ideii europene și nivelul foarte slab al conștiinței democratice de la noi explică persistența modelului paternalist. Aici, la loc de frunte se situează Vladimir Putin, cu tocmai 60% de încredere, în ciuda războiului pe care l-a declanșat în Ucraina.

Politica guvernării moldovene actuale este atât de mult asociată cu furtul, corupția și hoția, încât mi se pare firească inițiativa unui grup de 20 de ONG-uri din Moldova, între care Promo LEX, Fundația Est-Europeană şi Centrul Expert-Grup, de a cere finanțatorilor externi să verifice cu strictețe cheltuirea banilor oferiți Chișinăului pentru reforme și dezvoltare. Poate e mai puțin costisitor să plătești o echipă de specialiști europeni care să monitorizeze creditele și granturile occidentale, decât să încerci să acoperi post-factum găurile din bugetul statului pe care le produc sistematic cooperativele de „fraţi”, „verişori”, „nepoţi” şi „cumetri” prin bănci, ministere, agenții și alte instituții. Și poate că nu s-ar fi furat miliardul de euro despre care vorbește toată lumea, dacă sistemul bancar din Moldova ar fi avut o monitorizare externă riguroasă, capabilă să blocheze schemele de delapidare. Opinia publică din Moldova așteaptă ca presiunea occidentală să oblige guvernarea să publice raportul companiei internaționale Kroll, pentru a ști cine a furat banii și dacă mai avem speranțe ca aceștia să fie recuperați…

Pentru că imaginea de la țară, surprinsă în zilele de sărbători, este descurajantă. Am văzut de Paștele Blajinilor șiruri lungi de automobile cu numere de Chișinău, gonind pe drumurile pline de gropi din satele Basarabiei. Tradițiile religioase la noi sunt foarte puternice, dar și ele au fost atinse în ultimii ani de virusul degradării: de Blajini, când îi comemorăm pe cei plecaţi, s-au făcut adevărate ospețe pe morminte, lăsând în urmă tone de gunoi, ca la picnicurile de „ziua victoriei” sovietice, din 9 mai, deși presa, opinia publică și anumiți clerici au cerut decenţă şi sobrietate...

E neîndoielnic că politicienii moldoveni, ca „fii ai acestui pământ”, își alimentează moravurile dubioase şi din acest comportament reprobabil la nivelul societății.

XS
SM
MD
LG