Linkuri accesibilitate

La Chișinău a avut loc o conferință științifică consacrată împlinirii a 100 de ani de la genocidul armean și moștenirii culturale armene în R. Moldova.

În cadrul conferinței s-a comemorat amintirea celor 1,5 milioane de armeni ucişi în Imperiul Otoman în 1915, și s-a discutat despre recunoașterea acestui genocid pe plan internațional și repunerea în drepturi a armenilor, inclusiv în drepturi teritoriale. Subiectul genocidului armean este unul sensibil, iar Turcia până în prezent susține că nu a existat nicio campanie consecventă de ucidere a armenilor, că numărul victimelor ar fi fost mai mic și că termenul de „genocid” este nepotrivit.

Președintele comunității armenilor din Republica Moldova, Ernest Vardanean, spune că epurarea metodică, în timp de câțiva ani, a armenilor, care locuiseră în estul Turciei de peste trei milenii, i-a determinat să-și părăsească locurile natale și să se răspândească în lumea întreagă.

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Noi am supraviețuit și ne-am răspândit în toată lumea și în loc de o singură Armenie au apărut zeci de Armenii mici și mari care acum luptă, împreună, pentru justiție, pentru recunoașterea, condamnarea și pedepsirea acestui genocid. Turcia neagă genocidul armenilor pentru că recunoașterea și condamnarea acestuia ar însemna compensații – compensații foarte serioase financiare, morale, dar și materiale. Iar compensațiile materiale înseamnă restituirea pământurilor care au fost preluate de turci. Care este diferența principală între genocidul armean și Holocaust? Evreii au fost distruși în timpul celui de al Doilea Război Mondial nu pe pământul lor, ci în Europa – evreii au pierdut șase milioane de vieți, dar nu au pierdut pământul lor natal. În cazul armenilor este mult mai complicat – noi am pierdut un milion și jumătate de oameni și am pierdut și pământul nostru natal, Armenia de Vest – muntele Ararat, lacul Van, orașe precum Erzurum, Kars și așa mai departe”.

În trecut, Turcia a reacţionat totdeauna cu vehemenţă atunci cînd cineva a calificat uciderea celor un milion şi jumătate de armeni drept genocid. Ultima dată, acest lucru s-a întâmplat după ce Papa Francisc a vorbit recent despre un genocid în cadrul unei slujbe de comemorare a victimelor la Roma.

Valeri Tunian

Valeri Tunian

22 de parlamente (între care cele din Franţa, Italia, Grecia şi Olanda) au calificat epurările sângeroase ale armenilor din Imperiul Otoman drept genocid. Din 1987, noţiunea este folosită şi în Parlamentul European.

Și la nivel academic subiectul este controversat și pe larg dezbătut. Valeri Tunian, profesor universitar din Erevan, spune că Turcia, chiar dacă declară, mai nou, că recunoaște genocidul armenilor, totuși o face cu jumătate de gură și fără a spune întregul adevăr istoric.

Valeri Tunian: „Pe 23 aprilie 2014, primul ministrul turc de atunci, Recep Erdogan, vorbind în Parlament, și-a prezentat regretele în legătură cu evenimentele din 1915 și a spus că este durerea comună atât a poporului turc, cât și a celui armean și că cele două popoare trebuie să meargă către conciliere. Dar este doar o recunoaștere parțială, pe lângă faptul că se încearcă impunerea unei concilieri în condiții care să favorizeze Turcia. Iar ieri, pe 20 aprilie 2015, vicepreședintele turc a spus că Turcia nu a pregătit un genocid planificat, sistemic. Acest lucru înseamnă, din nou, o recunoaștere doar parțială. Turcia, din nou își declină vina.”

Armenii cer o reconciliere de pe poziții corecte, care să aibă în vedere și o soluție teritorială, recompense financiare. Germania, de exemplu, a plătit Israelului pentru Holocaust 70 miliarde dolari. Dacă ar fi o dorință din ambele părți, s-ar putea ajunge la un acord”.

Într-un articol recent pe blogul său, istoricul Vladimir Tismăneanu sugerează că în același rând al marilor crime împotriva umanității trebuie aliniate atât genocidul armean și Holocaustul, cât și crimele comunismului din secolul trecut. „Este admirabil faptul că Papa Francisc îndeamnă umanitatea la neuitarea Răului. Aceste crime împotriva umanității au fost genocidare. Ele trebuie numite, cunoscute, condamnate şi comemorate cu durere și empatie”, spune Vladimir Tismăneanu.

XS
SM
MD
LG