Linkuri accesibilitate

Oleg Serebrian: La Paris, dosarul transnistrean este văzut ca o continuare a celui din estul Ucrainei


Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Domnule ambasador, acordul moldo-comunitar a fost ratificat de către Franţa. Chiar dacă e o formalitate, să zicem aşa, totuşi cum e văzută din capitala franceză această apropiere a Moldovei de UE?

Oleg Serebrian: „Nu e tocmai o formalitate. Ambele camere ale Parlamentului francez au avut o abordare foarte serioasă a acestui dosar, poate că şi din cauza conjuncturii geopolitice deosebite a zonei în care se află acum Republica Moldova, a implicaţiilor pe care le-a avut asupra Ucrainei, Georgiei, dar şi a ţării noastre Acordul de Asociere după summitul de la Vilnius. Deci, mai mulţi legislatori francezi s-au autosesizat, într-un fel, şi au ţinut foarte mult ca acest dosar să nu treacă cumva neobservat.

Raportorii care sunt membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova - Josette Durrieu, în cazul Senatului, Thierry Mariani, în cazul Adunării Naţionale, - au avut discursuri extrem de favorabile Republicii Moldova şi în Senat, şi în Adunarea Naţională au

Raportorii au spus că, spre deosebire de Georgia şi Ucraina, R.Moldova este o ţară căreia trebuie să i se acorde şanse clare de aderare la UE...

făcut apel către legislatorii francezi referitor la susţinerea Republicii Moldova în parcursul său european.

Dar ceea, ce este şi mai important referitor la un viitor european pentru Republica Moldova, şi doamna Durrieu, şi domnul Mariani au spus că, spre deosebire de Georgia şi Ucraina, Republica Moldova este o ţară căreia trebuie să i se acorde şanse clare de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a trezit ulterior discuţii.

Nu pot să spun că toţi legislatorii francezi au fost de acord cu aceste afirmaţii, dar acordul a fost votat. În pofida acestui fapt, au fost şi întrebări venite şi dinspre stânga politică, şi dinspre cercurile de dreapta, anume cum ar putea afecta acest acord securitatea Uniunii Europene pentru viitor.”

Europa Liberă: În percepţia deputaţilor francezi, ce înseamnă afectarea securităţii UE prin ratificarea acestui acord?

Oleg Serebrian: „Aceste discuţii le-am avut şi în Comisia pentru politică externă a Senatului, ulterior au fost auzite întrebări şi în Adunarea Naţională, şi în Senat referitor la faptul dacă o ţară care are un dosar conflictual încă nerezolvat, Transnistria, care implică o mare putere precum este Rusia, care se află acum într-o situaţie mai deosebită de opoziţie cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, n-ar putea afecta relaţiile şi aşa destul de fragile ale Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, pe de o parte, şi, în al doilea rând, dacă n-ar putea afecta acest dosar conflictual securitatea frontierelor răsăritene ale Uniunii Europene. Au fost întrebări care s-au făcut auzite.”

Oleg Serebrian
Oleg Serebrian

Europa Liberă: E un motiv de îngrijorare bazat pe realităţi. Pentru că, totuşi, situaţia de aici din zonă e încă una destul de tensionată.

Oleg Serebrian: „E adevărat. Dar în pofida acestui fapt cvasi majoritatea deputaţilor şi senatorilor au votat favorabil.”

Europa Liberă: Preşedintele Ucrainei urmează să se afle într-o vizită la Paris. Oricum, situaţia din zonă va fi discutată acolo, pare-se că discuţiile se vor duce inclusiv pe marginea Acordului de la Minsk, care, deocamdată, aşa cum spun mai mulţi observatori, nu poate fi pus în practică decât graţie intervenției OSCE.

Oleg Serebrian: „Fără îndoială, situaţia extrem de complicată din zonă este în atenţia oficialităţilor franceze. Franţa, care în mod tradiţional avea preocupări în special în direcţia spaţiului francofon african, direcţiei Pacificului, zonei Caraibelor, devine tot mai implicată în acest sensibil dosar est-european, ceea ce demonstrează o dată în plus gravitatea problemei care [există], o sfidare a securităţii nu doar europene, ci o sfidare a securităţii globale.

Or, în joc sunt implicate state cu un potenţial militar foarte mare, mari puteri militare, dar şi opoziţia dintre UE şi Federaţia Rusă, pe de o parte, ca şi cea dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă a ajuns la cote de neimaginat încă acum câţiva ani, ceea ce recunosc şi observatorii politici francezi, şi diplomaţii francezi.

Oricum, aici opinia publică este mai calmă decât poate în capitale precum Varşovia, Vilnius sau Bucureşti, ţări care sunt mai aproape de aceste zone de conflict. Nu pot spune că aceeaşi stare de relativă linişte ar domina în Adunarea Naţională, în Senat sau mai ales în Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării, care urmăresc cu multă atenţie aceste dosare.”

Europa Liberă: Dar pe fundalul crizei ucraineano-ruse poate fi vorba despre soluţionarea diferendului transnistrean?

De fapt, mai mult ca oricând problema transnistreană este discutată la Paris ca şi în alte mari capitale ale lumii...

Oleg Serebrian: „Deşi dosarul transnistrean pare să fie cumva la periferia preocupărilor acum, mulţi observatori, dar şi responsabili de la Paris văd acest dosar ca o continuare a celui din estul Ucrainei. Oricum le dau dreptate, pentru că şi dosarul abhaz, şi dosarul sud-osetin, şi cel transnistrean, şi cel crimeean, şi cel din Donbas sunt foarte strâns conectate. Această reţea de conflicte îngheţate sau pe cale de a fi îngheţate din zona Mării Negre sunt foarte conectate între ele cu foarte-foarte multe legături şi avem acelaşi protagonist al jocului în toate aceste cinci-şase dosare conflictuale. Protagonistul fiind, bineînţeles, Federaţia Rusă, care este volens-nolens implicată în toate aceste dosare.

Deci, bineînţeles că atingerea unei coarde produce neapărat vibraţii în toate zonele. Deci, dosarul din estul Ucrainei, ca şi cel din sudul Ucrainei, nemaivorbind de potenţiala problemă Odesa despre care se tot vorbeşte pot afecta dosarul transnistrean. Nu putem spune că dosarul transnistrean este în realitate la periferia intereselor. Spuneam că aparent este la periferia intereselor, de fapt cred că mai mult ca oricând problema transnistreană este discutată la Paris ca şi în alte mari capitale ale lumii, bănuiesc, Berlin, Washington şi alte capitale care se interesează de această zonă a Mării Negre.”

Europa Liberă: Ideea federalizării poate prinde contur în actuala conjunctură? Mă refer atât la Ucraina, cât şi la Republica Moldova, la situaţia din aceste două ţări.

Oleg Serebrian: „Noţiunea de federalizare este interpretabilă. Ce ar însemna o federalizare? Cred că mai curând putem vorbi despre o largă autonomie pentru aceste regiuni. Chişinăul, în fond, s-a şi pronunţat pentru o largă autonomie oferită regiunii transnistrene, acum, cât de largă, depinde. Important este şi în cazul Republicii Moldova, şi în cazul Ucrainei ca această autonomie sau acest mod de soluţionare, care se întrezăreşte oarecum să nu afecteze funcţionarea acestor state, a Ucrainei şi a Republicii Moldova, deci, să nu avem un câştig ilar, în fond, - am câştiga aparent Transnistria, dar am pune în pericol existenţa Republicii Moldova. Sau Ucraina ar câştiga estul şi sudul, adică Crimeea, însă ar deveni un stat nefuncţional.

În Franţa, ideile de federalizare oricum nu sunt foarte populare...

În Franţa, ideile de federalizare oricum nu sunt foarte populare, nu am întâlnit nici diplomaţi, nici înalţi responsabili francezi care să aducă vorba despre federalizare nici în cazul Republicii Moldova şi nici în cazul Ucrainei. Franţa este patria modelului jacobin, este un subiect foarte sensibil, modelul federal. Deci, descentralizare – da, autonomie – da, despre aceasta se discută. Nu am auzit niciodată să se discute nici în mediile oficiale, nici în cele neoficiale, să spună analişti politici despre un model de federalizare a acestor ţări, nici chiar Georgia, care de fapt este o semifederaţie încă din perioada sovietică, or, întrunea trei entităţi autonome, nici în cazul Georgiei cred că acest model nu poate fi pe deplin aplicabil.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că despre dragoste cu de-a sila nu poate fi vorba, adică nu poţi cere regiunii secesioniste transnistrene să se reunifice cu Republica Moldova dacă ei privesc totuşi mai degrabă cu un ochi către Federaţia Rusă. Şi chiar spun deschis că apropierea de Rusia ar fi salvarea acestei regiuni.

Oleg Serebrian: „Starea de spirit a populaţiei e oarecum explicabilă şi datorită situaţiei extrem de dificile în care s-a aflat Republica Moldova până acum din punct de vedere social, dar şi din punct de vedere economic, unei imagini relativ bune de care s-a bucurat Rusia cel puţin până în 2013, o imagine de creştere economică care se baza în mare parte pe creşterea preţului la gaz, la resurse naturale, de unde venea şi această simpatie a populaţiei din estul Republicii Moldova faţă de Moscova şi o relativă rezervă faţă de Republica Moldova.

Nu am văzut sondaje de opinie, nu pot face o analiză pertinentă a ceea ce se întâmplă acum cu starea de spirit a populaţiei din estul Republicii Moldova şi nu ştiu dacă în general putem face o evaluare a acestei situaţii, ţinând cont de

Succesul R.Moldova va induce până la urmă o modificare a opiniei publice în zona de est a ţării...

regimul destul de dur din zona separatistă. Oamenii nu cunosc neapărat realităţile din Uniunea Europeană ca să se pronunţe realmente pro sau contra modelului propus de UE, modelului propus implicit şi Republicii Moldova. Deci, este foarte greu de spus. Cred că succesul Republicii Moldova va induce până la urmă o modificare a opiniei publice în zona de est a Republicii Moldova, în zona transnistreană.”

Europa Liberă: Dar deocamdată ultimul sondaj de opinie publicat la Chişinău sugerează, printre altele, că partidele de stânga ar lua împreună mai multe voturi decât cele pro-europene şi că Uniunea Vamală, dominată de Federaţia Rusă a lui Vladimir Putin, este mai atrăgătoare pentru moldoveni decât Uniunea Europeană. Ce concluzie trebuie trasă de aici?

Oleg Serebrian: „Cred că aceste oscilaţii de părere a populaţiei Republicii Moldova se datorează nu atât conjuncturii internaţionale, regionale, cât climatului din ţară. Uneori populaţia leagă anumite idei de guvernare, de alianţe, de unde probabil schimbarea de opinie faţă de anumite partide produce o schimbare de opinie faţă de optica Est sau Vest. Este una dintre explicaţii.”

Europa Liberă: Deputaţii francezi atunci când au ratificat Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE au punctat faptul că Acordul de Asociere ar putea contribui la modernizarea ţării, la creşterea nivelului de trai. Dar cum poate fi făcut acest lucru, dacă deocamdată întârzie să fie livrate rezultate la capitolul reforme, lupta împotriva corupţiei?

Oleg Serebrian: „E adevărat că la întâlnirile pe care le am cu responsabili ai Ministerului francez de Externe sau cu responsabili ai, sau ai Adunării Naţionale apare frecvent, - dincolo de problema extrem de sensibilă a Transnistriei, de problema minorităţilor, - în special sensibil pare a fi dosarul raionului Taraclia şi Gagauz Yeri, entitatea autonomă care, în opinia unor analişti francezi, ar putea crea anumite probleme în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

În special sensibil pare a fi dosarul raionului Taraclia şi Gagauz Yeri, care, în opinia unor analişti francezi, ar putea crea anumite probleme în contextul apropierii R.Moldova de UE...

Alte probleme sensibile care apar sunt cele ale luptei cu corupţia, reformarea justiţiei. Dar şi ţări membre ale Uniunii Europene se confruntă cu astfel de probleme, ţări care au devenit mai recent membre ale Uniunii Europene, ca să nu mai vorbesc de ţări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană, cum ar fi Republica Macedonia, Bosnia, Herţegovina, Albania, care se confruntă cu probleme identice. Deci, nu este un caz endemic, nu este un caz cu totul ieşit din comun cel al Republicii Moldova.

Deci, atunci când auzim aceste reproşuri, care se fac pe bună dreptate ţării noastre, întârzierea acestor reforme, trebuie să le privim într-un context mai larg, ele sunt valabile pentru întreaga regiune. Şi Uniunea Europeană este la fel de riguroasă şi cu Republica Moldova, şi cu alte ţări membre sau candidate din zonă. E adevărat, veţi spune că în cazul unor ţări membre precum România, bunăoară, lupta contra corupţiei a căpătat proporţii deosebite şi avem o serie de rezultate, cel puţin este vizibil acest efort.

În cazul Republicii Moldova sau al altor ţări din zonă unii spun că exerciţiul nu dă roadele aşteptate. România este deja membru al Uniunii Europene, a ajuns să devină membru al Uniunii Europene pentru a combate astfel corupţia. Noi nu avem nici măcar statutul de candidat, deci, suntem destul de în urma României, Bulgariei, chiar şi a ţărilor din Balcanii de Vest la acest capitol, dar cred că avem suficient temei să credem că vom reuşi să recuperăm această întârziere în câţiva ani care vin.”

Europa Liberă: Şi când va fi momentul potrivit pentru ca Moldova să depună cerere de preaderare la UE?

Oleg Serebrian: „Un moment potrivit pe care l-am aşteptat era summitul de la Riga. Conjunctura geopolitică regională face însă ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie destul de reticente faţă de depunerea unei cereri la Riga. Este ceea ce ni s-a spus cu text deschis în toate capitalele, că această cerere poate fi depusă şi respinsă, ceea ce ar fi un act extrem de neplăcut pentru noi. În condiţiile actuale am văzut că doar Acordul de Asociere a provocat această nelinişte în zona Mării Negre. Un dosar de aderare la Riga era greu de aşteptat în aceste circumstanţe. Să sperăm că viitorul summit al Parteneriatului Estic va fi un prilej mai potrivit, într-un climat mai calm.

Conjunctura geopolitică regională face ca ţările membre ale UE să fie destul de reticente faţă de depunerea unei cereri de aderare la UE, din partea R.Moldova, la summitul de la Riga...

Oricum, şi Republica Moldova, şi alte ţări din Parteneriatul Estic mai au încă anumite restanţe, cum remarcaţi şi dumneavoastră, şi în planul politicii interne, dar contează foarte mult climatul regional pentru ca să putem depune o astfel de cerere. Cererea de aderare nu înseamnă că vom adera în anii care vin. Turcia are o cerere de aderare deja de 50 de ani, este candidat de mai bine de jumătate de secol. Deci, şi anticamera Uniunii Europene cu statutul de candidat poate fi un loc de aşteptare destul de lung, nu trebuie să ne facem iluzii că Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, în pofida simpatiei de care ne bucurăm în mari capitale precum Paris sau Berlin, sau în capitale mai mici, cum ar fi cele ale Ţărilor Baltice, Bucureştiul, Varşovia ş.a. Dar, în pofida acestui fapt, nu cred că în viitorul deceniu Republica Moldova va ajunge să devină membru al Uniuni Europene. Sperăm, încercăm, ne-am bucura ca acest lucru să se întâmple, dar trebuie să fim realişti şi să privim treaz la lucruri.”

XS
SM
MD
LG