Linkuri accesibilitate

În Germania a început procesul împotriva unuia dintre ultimii supravieţuitori ai personalului administrativ al lagărului nazist de exterminare, Oskar Gröning.

Fostul ofiţer SS, Oskar Gröning, în vîrstă de 93 de ani, a declarat în faţa Tribunalului din Lüneburg că a ştiut de la bun încept că la Auschwitz cei internaţi sunt gazaţi. Gröning a fost repartizat la Auschwitz în mai 1942 şi a activat acolo pînă-n iulie 1944. În depoziţia sa, făcută, marţi, la prima înfăţişare în faţa Tribunalului, Gröning şi-a cerut iertare. El a spus că nu există nicio îndoială că este copărtaş la cele întîmplate şi, în consecinţă, din punct de vedere moral se consideră co-vinovat.

Gröning răspundea la Auschwitz de contabilizarea bunurilor (bani, bagaje etc.) confiscate de la cei internaţi.

El este învinuit de complicitate la uciderea a 300.000 de deţinuţi. Dacă va fi găsit vinovat riscă o pedeapsă de cel puţin trei ani de închisoare.

La proces asistă peste 60 de supravieţuitori, respectiv rudele unor persoane care au murit în lagăr. Mulţi dintre aceştia s-au născut în Ungaria.

Procesul contra lui Gröning se bazează pe o nouă prevedere a Codului Penal, intrată-n vigoare în 2011. De atunci pot fi judecate chiar şi persoane neimplicate direct în crime (individualizate) dovedite, ci şi acele persoane care au facilitat crimele prin activitatea lor administrativă. Aceste persoane pot fi trase la răspundere pentru complicitate, ca şi Gröning.

Pagina din Der Spiegel cu istoria lui Oskar Gröning

Pagina din Der Spiegel cu istoria lui Oskar Gröning

Ofiţerul SS Gröning niciodată nu şi-a ascuns trecutul. Într-un interviu, acordat în 2005 revistei „Der Spiegel”, el a spus că se simte vinovat faţă de poporul evreu. Totodată, Gröning a încercat prin mai multe scrieri să contracareze propaganda negaţioniştilor care susţin că atrocităţile naziştilor sunt o invenţie a învingătorilor.

Pentru participare la acţiunile de exterminare au fost condamnaţi doar 6.656 de nazişti. Aproximativ 1,1 milioane de persoane, dintre care un milion de evrei din Europa, au fost ucise între 1940 şi 1945 în lagărul Auschwitz-Birkenau.

O parte însemnată a personalului administrativ, de pază şi represiv de la Auschwitz era compus din voluntari care s-au înrolat în Waffen-SS. Mulţi dintre aceşti militari proveneau din rîndurile minorităţilor germane din afara Reich-ului nazist. Între aceştia se aflau şi foarte mulţi SS-işti din România. Una din figurile centrale, originare din România, care a participat direct la programul nazist de exterminare a evreilor, a fost farmacistul de la Auschwitz, Victor Capesius, condamnat în anul 1965 la 9 ani de închisoare.

Pentru participarea sa la crime contra umanităţii a fost condamnat la moarte, în 1945, Fritz Klein. Acesta fusese medic la Auschwitz a participat direct la uciderea deţinuţilor. În perioada 1946-1950 au fost condamnaţi în Polonia 1817 de gardieni, între aceştia s-au aflat şi 130 de persoane originare din România (lista nominală poate fi consultată aici).

Mulţi dintre cei care au făcut parte din personalul lagărului nu au fost traşi la răspundere penală, reuşind să ascundă activitatea lor sau să se sustragă justiţiei. Unul dintre aceste cazuri nelămurite este cel al scriitorului timişorean, Hans Mokka (1912-1999). El a răspîndit legenda că în timpul războiului a activat într-o „echipă artistică care dădea spectacole pentru menţinerea moralului armatei, colindând unităţile armatei în spatele frontului”. În 1962, el a recunoscut, în timpul unui interogatoriu, în faţa Securităţii că în 1943 fusese gardian şi apoi bibliotecar la Auschwitz. Securitatea română nu avea niciun interes să afle amănunte despre activitatea lui Mokka, ci doar să-l recruteze ca agent. În calitate de agent, Mokka a lucrat pentru poliţia politică pînă-n 1989.

Addenda:

[9 martie 1962. Fragment din procesul verbal al interogatoriului lui Hans Mokka, 1912-1999, anchetat de către căpitanul Petru Ianto în vederea transformării acestuia în colaborator neoficial al Securităţii]

REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ [1]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

PROCES-VERBAL DE INTEROGATORIU

[…]

Întrebare: Arătaţi dvs. cu ce v-aţi ocupat şi pe unde aţi fost după ce v-aţi încadrat în armata germană S.S.-

Răspuns: În timp ce m-am aflat în Sibiu la centrul de instrucţie mi s-a pus în vedere că cei care sînt de naţionalitate germană poate (sic!) să treacă în armata S.S. Astfel şi eu m-am întors acasă şi după un scurt timp m-am înrolat în armata germană. Am fost îmbarcaţi într-un tren care avea destinaţia Viena. În tren mi-am adus aminte că am fost împreună cu numitul [anonimizat - W.T.] din Timişoara.

Din Viena am fost îndreptaţi spre Orenburg iar de acolo după ce am fost repartizaţi după rasă, (înfăţişare fizică) eu am fost trimis la lagărul de la Auswitz (sic!) în august 1943. Aici după ce am făcut o instrucţie de 3-4 săptămîni am fost puşi ca santinele în foişoare sau însoţeam convoiul de deţinuţi la muncă. Aceasta a durat aproximativ 6 luni şi soldaţii în marea lor majoritate care executau acest serviciu erau originari din Jugoslavia. Tot aici la acest lagăr m-am întîlnit cu un cunoscut anume FRANTZ celălalt [2] nume îmi scapă care era originar tot din Freidorf. Acesta s-a căsătorit acolo şi după plecarea mea nu l-am mai întîlnit şi nici nu am mai auzit despre el.-

După perioada arătată mai sus la o petrecere organizată de ofiţerii lagărului, al cărui comandant era HÖSS FRANTZ (sic!)[3], am cîntat şi eu cîteva cîntece pentru care fapt am fost luat de la trupă şi numit bibliotecarul lagărului timp de 1 an de zile. Biblioteca era frecventată de soldaţi şi pe care pînă atunci nu-i cunoscusem şi după aceea nu am auzit de ei.-

De la lagărul “Auswitz” în ianuarie 1945 am plecat spre Breslau datorită înaintării trupelor sovietice dar aici am stat numai cîteva zile deoarece am plecat mai departe la lagărul Ravensbrück unde trebuia să îndeplinesc funcţia de bucătar. Aici era un lagăr de femei şi eu împărţeam mîncare la soldaţii care păzeau lagărul.

Din cauza înaintării trupelor sovietice şi de aici trebuia să plecăm dar la 20 februarie 1945 am căzut prizonier.

Întrebare: Arătaţi la ce extremităţi (sic!) sau acţiuni de represalii aţi luat parte? –

Răspuns: Declar şi susţin că nu am luat parte la nici o acţiune de represalii sau de extremităţi (sic!) niciodată.-

[…]

ACNSAS, R 311942, ff. 364v-365v

Note:

[1] Document manuscris.

[2] Deasupra cuvîntului este scris numele “TRIUMPF”.

[3] corect: Rudolf Franz Ferdinand Höß, n. 25 noiembrie 1900 in Baden-Baden, m. 16 aprilie 1947 la Auschwitz. SS-Obersturmbannführer-ul Höß a fost din mai 1940 pînă-n noiembrie 1943 comandantul lagărului de exterminare din Auschwitz. Din mai pînă-n iulie 1944 Höß s-a aflat la Birkenau unde răspundea de procesul de exterminare a evreilor din Ungaria. A fost condamnat la moarte pentru crime de război şi spînzurat în fostul lagăr pe care l-a comandat.

XS
SM
MD
LG