Linkuri accesibilitate

O discuție cu analistul și editorialistul „Ziarului Național”.

Barometrul Opiniei Publice din aprilie, dat publicităţii saptamina trecuta la Chisinau, arată o crestere dramatica a numarului celor care se declară saraci. Dacă în alţi ani procentul varia intre 70 si 75%, de această data se ridica la 85%. E vorba de respondentii care spun că veniturile fie că nu le ajung nici pentru strictul necesar, fie că le ajung doar pentru strictul necesar. Doar 2,6% din respondeţi spun că reuşesc să cumpere şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, iar această categorie, de fapt, constituie numita clasă de mijloc. Analistul Victor Ciobanu, care face parte şi din grupul de experţi al Barometrului, a studiat fenomenul clasei de mijloc din Moldova timp de mai mulţi ani şi își exprimă îngrijorarea în legătură cu soarta ei.

Victor Ciobanu: „Clasa de mijloc m-a interesat ca fenomen și ca bază a unei societăți democratice. Am făcut, în urmă cu câțiva ani, cercetări ca să văd cam pe unde se află Republica Moldova la acest compartiment. Am făcut calcule pe date obiective, cum ar fi venituri și anumiți markeri care caracterizează această categorie social-economică.

Clasa de mijloc trebuie să aibă, bunăoară, automobil, locuință, vacanțe peste hotare și alte caracteristici de acest gem. Am măsurat și am constatat că această clasă de mijloc reprezintă de la trei până la șapte la sută. Am luat în calcul și date subiective privind veniturile populației. Barometrul Opiniei Publice (BOP) în permanență face măsurarea subiectivă a veniturilor populației.

În cel mai recent BOP, cel din aprilie, am văzut că s-a majorat, chiar foarte dramatic, numărul celor care fac parte din categoria celor mai săraci, cei care nu își permit nici strictul necesar sau își permit doar strictul necesar. În toate Barometrele aceste categorie oscila între 70-75%. Acum, în premieră din când există BOP, adică din 1998 încoace, aceste două categorii ale populației, cei mai săraci, au ajuns la cota de 85%. Cei bogați sunt practic stabili în toate Barometrele și constituie în jur de 1%. După care urmează o clasă de mijloc care iată în acest Barometru constituie 2,6%, desigur trebuie să ținem cont și de marja de eroare. E practic la limita de jos la care am făcut și eu estimări în urmă cu câțiva ani, adică 3%. Este o situație chiar catastrofală.

Anume clasa de mijloc constituie baza oricărui stat democratic. În țările dezvoltate ea constituie în jur de 50%, iar în unele chiar 70% din populație. Or, clasa de mijloc este cea care are suficiente venituri ca să nu poată fi influențată în mod direct de factorul politic, este autosuficientă. La noi ea de fapt este în scădere. Ceea ce a înregistrat BOP este o senzație de sărăcire bruscă a majorității covârșitoare a populației.”

Europa Liberă: În general, un fenomen al dispariției clasei de mijloc îl reprezintă divizarea societăți, bogații devin mai bogați, săracii – mai săraci. Ce alte cauze determină această dispariție treptată a clasei de mijloc?

Victor Ciobanu: „Economia noastră este monopolizată și conectată direct prin tot felul de carteluri la clasa politică. În aceste condiții ajungem în situația când acel procent, vreo 30-35 de mii de persoane o duc bine, care sunt pe lângă politic, în jurul politicului, conlucrează cu politicul, se împart cu politicul. Or, ceilalți, care ar trebui să fie baza unei economii sănătoase, business-ul cel mic cum a fost în mare parte băgat în piețe, lucru la negru sau la gri, cam în aceeași situație a și rămas. Nu au fost dezvoltări spectaculoase a business-ului mic. Dacă ne referim la țări dezvoltate, business-ul mic se concentrează în jurul unor întreprinderi mari. Or noi nici la acest capitol nu am avansat.”

Europa Liberă: Într-un editorial, pe care l-ați scris în perioada electorală, menționați că ar trebui majorată cam de zece ori clasa de mijloc și că acesta ar trebui să fie un obiectiv strategic pentru orice guvernare. În ce măsură actuala guvernare manifestă interes pentru clasa de mijloc?

Victor Ciobanu: „Acum cred că nici un interes nu manifestă din simplul motiv că situația este chiar complicată. Acest an va fi unul greu. Se vedea de la sfârșitul anului trecut că intrăm pe panta descendentă. Exporturile și importurile cădeau, remitențele erau în scădere. Ceea ce nu prevestea vești bune. Acum peste toate acestea s-a suprapus și criza internă legată de sectorul bancar și situația de pe piața valutară. Deocamdată nu avem prelungirea relațiilor cu FMI.

Dacă nu vom avea finanțări externe vom fi în situația să strângem cureaua. Guvernul e pus în situația să fie în rol de pompier, ca în fabula „Antereul lui Arvinte” să taie bugetul dintr-o parte pentru ca să acopere găurile din altă parte, și deloc în situația ca să se gândească la anumite chestii de dezvoltare strategică.”

Europa Liberă: D. Ciobanu, credeți că Moldova ar putea ajunge, sau poate a și ajuns, ca într-un joc de Monopoly, adică un grup puțin numeros va concentra toți banii, iar în aceste condiții probabil că ar fi inevitabil falimentul statului.

Victor Ciobanu: „Nu aș vrea să fiu chiar atât de pesimist. Dar la noi practic toate piețele sunt fie monopoliste, fie cvasi monopoliste, inclusiv piața farmaceutică, piața importului de carne ș.a.m.d. În toate observăm unul și același scenariu. Sunt câțiva jucători, de la trei până la cinci, care controlează aceste piețe și prin înțelegeri de cartel stabilesc prețuri exagerat de mari. Există, ca să zic așa, să fiu corect, o componentă obiectivă, dar nu și scuză.

Suntem o piață mică, foarte mică. Pe de altă parte, trebuie să constatăm că avem instituții ale statului, același Consiliul al Concurenței care, să o spunem pe șleau, nu face nimic pentru dezvoltarea concurenței libere. Dimpotrivă probabil că favorizează anumite chestii. E vorba și de alte agenții ale statului. Când ajungem la calcularea prețurilor la resursele energetice vedem că ANRE merge pe mâna monopoliștilor, până la urmă. Astfel se conservează situația asta în care încet, încet ne transformăm într-o țară bananieră.

Avem o clasă conducătoare de un procent, iar în rest nu ne interesează dacă există sau nu economie în general și cum supraviețuiește populația. Or, vedem că de fapt supraviețuiește oarecum. Nu există viață economică în dezvoltare și nimeni nu se preocupă de asta, ceea ce e foarte trist.”

XS
SM
MD
LG