Linkuri accesibilitate

Primul genocid al secolului XX


Armeni pe plajă (posibil în Antiohia), aşteptând să fie evacuaţi din Turcia în Egipt, septembrie 1915. (Imagine din Muzeul Primului Război Mondial, Péronne, Franţa)

Armeni pe plajă (posibil în Antiohia), aşteptând să fie evacuaţi din Turcia în Egipt, septembrie 1915. (Imagine din Muzeul Primului Război Mondial, Péronne, Franţa)

De ce evită parlamentul şi guvernul german folosirea noțiunii de genocid în legătura cu cei 1,5 milioane de armeni ucişi în 1915?

În Germania a izbucnit o amplă controversă legată de folosirea noţiunii de genocid în legătură cu masacrarea armenilor de către Turcia în urmă cu 100 de ani. Controversa a luat amploare după ce şi Parlamentul European a votat o rezoluţie, cerînd Turciei să recunoască genocidul comis împotriva armenilor.

În trecut, Turcia a reacţionat totdeauna cu vehemenţă dacă cineva a calificat uciderea celor un milion şi jumătate de armeni drept genocid. Ultima dată, după ce Papa Francisc a vorbit despre un genocid în cadrul unei slujbe de comemorare a victimelor.

22 de parlamente (între care cele din Franţa, Italia, Grecia şi Olanda) au calificat epurările sîngeroase ale armenilor din Imperiul Otoman drept genocid. Din 1987, noţiunea este folosită şi în Parlamentul European.

În Germania atît guvernul cît şi Bundestag-ul refuză să folosească acest termen cînd este vorba despre întîmplările din 1915. Pentru acest refuz, istoricul Mihran Dabag, din Bochum, are o explicaţie foarte simplă.

Republica Federală, a declarat el radiodifuziunii germane, „se teme de perturbarea comunicării politice cu Turcia.”

Consiliul Central al Armenilor din Germania a lansat acum un apel către parlamentari cerîndu-le să nu se eschiveze de la folosirea noţiunii controversate. Apelul are în vedere şedinţa programată pe 24 aprile, cînd parlamentul federal urmează să dezbată tragedia armenilor. Într-o rezoluţie a parlamentului, votată în urmă cu 10 ani, Bundestag-ul a evitat folosirea noţiunii, ceea ce, potrivit presei, se va întîmpla şi acum. Pe de altă parte, se aşteaptă ca preşedintele Joachim Gauck să adopte o altă poziţie decît parlamentul şi guvernul. Gauck va fi primul preşedinte german care va participa (pe 24 aprilie) la festivitățile de comemorare organizate de Consiliul Central al Armenilor din Germania.

Folosirea unor piruete lingvistice din partea guvernului, pentru a nu spune lucrurilor pe nume, nu se bucură de un sprijin unanim în cadrul coaliţiei creştin-democrat/social-democrate de la Berlin. Şeful diplomaţiei, Frank Walter Steinmeier preferă să vorbească despre „epurări şi masacre” – aşa şi cu prilejul unei vizite la Erevan. Expertul social-democrat pentru politică externă, Dietmar Nietan, în schimb, consideră atitudinea oficială drept o greşeală care contravine „principiilor comunităţii de valori occidentale”.

Într-un interviu (pentru DLF), Nietan a mai spus că Germania şi celelalte ţări NATO ar trebui să exercite presiuni asupra Turciei ca s-o oblige să-şi asume propria istorie.

Critici la adresa guvernului a formulat şi deputatul creştin-democrat Christoph Bergner. Din textul proiectului pentru o rezoluţie a Bundestag-ului, pe care el l-a redactat şi care urmează să fie citit în parlament, i-a fost eliminată noţiunea de genocid. Asta după ce textul a trecut printr-o expertiză a ministerului de externe.

Mai mulţi istorici germani sunt de părere că guvernul are obligaţia morală de nu se mai eschiva. În contextul actualei dezbateri ar trebuie avute în vedere şi relaţiile strînse ale Imperiului german cu cel otoman, legături care au facilitat genocidul.

Cu prilejul comemorării centenarului, începînd de luni, în numeroase ţări ale lumii vor fi citite fragmente din romanul lui Varujan Vosganian, „Cartea şoaptelor”. În această carte a scriitorului armeano-român, tradusă în numeroase limbi internaţionale, este tematizat genocidul armenilor, considerat primul genocid al secolului XX.

XS
SM
MD
LG