Linkuri accesibilitate

Ucraina a adoptat săptămâna aceasta patru legi importante legate de trecutul sau comunist – o lege a lustrației si legi, care, pe lângă alte lucruri, stabilesc o echivalență intre regimul comunist si nazist, interzicând simbolurile ambelor regimuri totalitariste ale secolului trecut. Operaţiunea de „decomunizare” a Ucrainei a început in septembrie 2014, când la Harkov grupuri de oameni au dărâmat in strigate de entuziasm statuia lui Lenin. Gestul a fost atunci salutat de ministrul de interne Arsen Avakov drept unul simbolic si care ar merita sa fie continuat cu alte masuri care sa pună in adevărata lumină istoria sovietică a Ucrainei, scrie corespondentul nostru Robert Coalson care a vorbit despre însemnătatea legilor ucrainene cu directorul institutului pentru Memorie Naţională de la Kiev, Volodimir Viatrovici:

„Orice reforma implică şi costuri. Dar aceste costuri sunt justificate pentru că numai aşa se poate schimba o ţară. Noi privim la experienţa ţărilor foste comuniste din Estul Europei care au adoptat legi de decomunizare şi uite cât de departe au reuşit să ajungă, sunt acum ţări normale, democratice. Pe de alta parte, dacă ne uităm la Rusia sau Belarus, unde nu a existat un astfel de proces, vedem cum este reabilitat trecutul sovietic. Şi aceste ţări se îndreaptă din ce în ce mai mult către autoritarism”.

Cum era de aşteptat, reacţia Moscovei a fost profund negativă. Ministerul rus de externe a dat un comunicat in cuvinte tăioase in care votarea legilor la Kiev era calificata drept „o luptă împotriva trecutului eroic al poporului ucrainian”. Considerând perioada comunista din 1917 si până in 1991 drept o perioada a luptei pentru independenţă si declarând comunismul un regim totalitar si criminal, noile autorităţi de la Kiev ar lansa o, citam „politica de stat terorista”, încercând sa radă din memoria milioanelor de ucraineni istoria reala a secolului 20 a Ucrainei si dezvoltarea sa stabilă ca parte a Uniunii Sovietice”. Şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, adăuga la această declaraţie a ministerului pe care îl conduce că noile legi ar fi, citam „fatale” pentru acordul de încetare a focului de la Minsk dintre forţele separatiste pro-ruse si guvernul de la Kiev:

„Kremlinul vede perioada comunistă şi sovietică drept una de glorie şi de dezvoltare economică, de ordine socială şi de stabilitate şi, poate încă şi mai important, o perioadă datorată victoriei asupra Germaniei naziste. Pentru o mulţime de ucraineni însă, ca şi pentru o mulţime de moldoveni, de altfel, această perioadă este sinonimă cu teroarea, foametea, deportarea şi reprimarea sentimentelor naţionale”.

Printre prevederile acestor patru legi există si cea care stipulează deschiderea tuturor arhivelor serviciilor secrete sovietice si centralizarea lor, interzicerea deopotrivă a simbolurilor naziste si comuniste, condamnarea celor două totalitarisme ale secolului trecut, omagierea memoriei celor care au luptat pentru independenţa Ucrainei şi eliminarea tuturor numelor de străzi, pieţe, sate sau oraşe care au legătură cu perioada sovietică. Potrivit sociologului ucrainean Viktor Nebojenko, majoritatea ucrainenilor ar sprijini de-comunizarea ţării.

Situaţia este complet diferita in Rusia, declară directorul centrului Levada de la Moscova Lev Gudkov.

„Aici a existat o intoxicare sistematică, graduală şi continuă a opiniei publice în favoarea lui Stalin şi a sistemului comunist. Aş spune că laolaltă cu creşterea percepțiilor pozitive faţă de Stalin, vedem şi o creştere a indiferenței faţă de el, dar vedem şi că scade numărul celor care îl asociază pe Stalin cu lucruri rele, cei care sunt antistaliniști şi anticomuniști convinşi, or acesta este scopul propagandei de stat din Rusia”.

Potrivit centrului Levada, într-un sondaj făcut luna trecută, 37% dintre ruşi îl vedeau pe Stalin într-o lumină foarte pozitivă sau mai ales pozitivă, pentru 29% Stalin le era indiferent şi numai pentru 25 la suta dintre ruşi el era văzut în culori negative.

Revenind în Ucraina, directorul arhivelor serviciului de securitate Igor Kulik crede că legile adoptate de parlamentul de la Kiev se referă mai ales la viitor şi nu neapărat la trecut, contrazicând opinia oficială a Moscovei:

„Vorbim despre înţelegerea trecutului. Unii spun că aruncăm la gunoi 70 de ani de istorie. Dar în realitate nimeni nu face asta. Este istoria noastră şi trebuie să o cercetăm şi sa o înţelegem. Dar nici nu putem să dăm credit celor pentru care această istorie de 70 de ani este plină de clișeele sovietice şi este toata numai laudă”.

Iar directorul Institutului Memoriei Naţionale de la Kiev, Volodimir Tilişciak conchide:

„Vreau să spun că aceste legi nu închid subiectul. Ele numai deschid calea spre înţelegerea consecinţelor totalitarismului, pentru deschiderea înţelegerii istoriei nu ca o colecţie de mituri, astfel încât să ne înţelegem trecutul şi să ne putem crea propriul viitor”.

XS
SM
MD
LG