Linkuri accesibilitate

Curtea Constituţională a dat mână liberă procurorilor să aplice noile prevederi privind pedepsele pentru îmbogățirea ilicită.

Procurorii au mână liberă pentru a urmări funcţionarii care au averi ce depăşesc veniturile pe care le declară. Asta după ce Curtea Constituţională a menţinut modificările la Codul Penal care prevăd pedepse pentru îmbogăţitea ilicită şi permit confiscarea extinsă a averilor, adică, inclusiv, a bunurilor pe care unii funcţionari le ascund după părinţi, prieteni sau soţii. Când ar putea da roade aceste prevederi, s-a interesat Diana Răileanu:

Modificările la Codul Penal care se referă la îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averilor au intrat în vigoare în februarie anul trecut. Procurorii le-au şi pus în aplicare. Fără a da numele funcţionarilor, Procuratura Anticorupţie a anunţat că, până acum, a pornit trei cauze de urmărire penală în baza articolului care se referă la îmbogăţirea ilegală.

La finele anului trecut, prevederile au fost subiectul unei sesizări depuse la Curtea Constituţională de ombudsmanul Tudor Lazăr. El susţinea că sancţiunile introduse ar veni în contradicţie cu mai multe articole din Constituţie, inclusiv cele ce se referă la protecţia proprietăţii. Curtea a respins însă sesizarea avocatului poporului, menţinând în vigoare modificările la Codul Penal.

Odată cu reconfirmarea constituţionalităţii amendamentelor, procurorii pot să avanseze nerstingherit în cercetări, explică şeful Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen: „Această hotărâre pentru noi ar însemna că legea rămâne în aplicare şi nu ne rămâne decât să ne documentăm din alte state care au practici penale în acest domeniu şi de a identifica soluţiile şi metodele tactice de investigare a astfel de dosare la noi în ţară.”

În ceea ce priveşte confiscarea extinsă a averilor, adică a bunurilor pe care funcţionarii le-au ascuns declarând drept proprietări părinţii, soţii sau soţiile ori chiar prietenii, Curtea Constituţională a menţionat că prevederea poate fi aplicată doar în cazul bunurilor dobândite după intrarea în vigoare a legii, adică după data de 25 februarie 2014. L-am întrebat pe Eduard Harunjen dacă acest lucru înseamnă că cei care au agonisit averi până la acea dată vor scăpa de pedeapsă?

„Cele trei dosare pe care le avem noi acum în procedură ne indică la totalitatea de probleme care pot să apară la astfel de investigaţii. Problema principală este că norma, atât legată de confiscarea extinsă, cât şi de îmbogăţire ilicită, din 25 februarie 2014. Prin urmare, toate averile şi toate averile care au fost acumulate până în această dată nu pot cădea sub incidenţa acestei legi. (...) Pe de altă parte, ea poate să-şi facă efectul în 2015 dacă vom depista sau vom identifica proprietăţi sau averi care au fost acumulate în perioada de după aplicare a legii.”

Aşa sau altfel, cele două modificări din Codul Penal ar urma să-i descurajeze pe funcţionarii dornici de averi dobândite ilegal. Prevederile vor produce însă efectul maxim doar după pronunţarea unor condamnări în instanţă, consideră mai mulţi experţi.

Practica este una inovativă pentru Republica Moldova, constată preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, iar numărul cazurilor de condamnare va depinde de fermitatea argumentelor prezentate de procurori în instanţă:

„Problema în cauză ţine mai mult de organul de urmărire penală şi de Procuratură, cum vor putea să demonstreze în faţa judecătorului săvârşirea infracţiunii în cauză, fiindcă este o normă dificilă, după părerea mea, mai dificil de demonstrat. Dar eu cred că avem foarte buni lucrători, atât a organelor de urmărire penală şi a Procuraturii, care, dacă vor expedia dosare în judecată cu aşa tip de infracţiuni, cred că vor avea probatoriu, nu beton, dar serios. Nu cred că se va expedia pur şi simplu dosarul în judecată ca să demonstreze societăţii că s-a expediat un dosar.”

Introducerea pedepsei penale pentru îmbogăţirea ilicită şi a confiscării extinse a averii face parte dintr-un pachet de legi anticorupţie adoptat la începutul anului trecut şi datorită căruia Republica Moldova a beneficiat de un sprijin important din partea Uniunii Europene, inclusiv 60 de milioane de euro până în 2016 pentru reformarea sistemului de justiţie. Experta Lilia Ioniţă, de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, susţine că ar fi în interesul autorităţilor să pună în practică cât mai rapid aceste prevederi, or după o susţinere financiară consistentă, partenerii europeni ai Republicii Moldova sunt în aşteptarea unor rezultate concrete:

„Noi suntem în vizorul şi chiar sub o presiune constantă din partea partenerilor de dezvoltare: e vorba de Uniunea Europeană, e vorba de Ambasada Stateor Unite care de fiecare dată de atrag atenţia la faptul că noi trebuie să punem în aplicare aceste norme. Nimeni nu va fi tentat să tergiverseze acest proces pentru că de aplicarea acestor norme depinde deja finanţarea în continuarea a reformelor din sectorul justiţiei.”

Mai mulţi experţi şi-au exprimat regretul că judecătorii CC cu o mână au dat şi cu alta au luat. Deşi a menţinut pedepsele penale în cazul funcţionarilor vinovaţi de îmbogăţire ilicită şi dreptul de a le confisca averile care nu pot fi justificate,

Curtea Constituţională a imobilizat legea care permitea testarea integrităţii funcţionarilor publici, dând curs sesizării depuse de deputaţi comunişti.

Experţii notează că lucrul acesta este cu atât mai regretatbil cu cât testările integrităţii şi-au făcut imediat efectul în mediul funcţionarilor, pe când dosarele privind averile dobândite ilegal sunt greu de adus la finalitatea rapidă pe care şi-o doreşte publicul.

XS
SM
MD
LG